Pe 20 decembrie 2025, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu (Teoforul), una dintre marile figuri ale creștinismului primar. Această zi are o dublă semnificație pentru credincioși: una profund spirituală, legată de viața și martiriul Sfântului Ignatie, și una tradițională, fiind cunoscută în popor drept Ignatul, ziua în care se face tăierea porcului, un obicei străvechi asociat pregătirilor pentru Crăciun. În calendar, sărbătoarea este marcată cu cruce neagră.
Luna decembrie, considerată luna sărbătorilor de iarnă, ocupă un loc special în calendarul ortodox. Este o perioadă de post, rugăciune și pregătire sufletească pentru Nașterea Domnului. De la praznicul Sfântului Nicolae, ocrotitorul copiilor și al celor aflați în nevoie, până la Crăciun și Soborul Maicii Domnului, această lună este presărată cu momente de reflecție, dar și cu bucurii duhovnicești. Ziua de 20 decembrie se înscrie firesc în acest parcurs, fiind un prag simbolic între post și apropierea sărbătorii Nașterii lui Hristos.
Ignatul și tradiția tăierii porcului
Potrivit tradiției populare românești, Ignatul este ziua în care se sacrifică porcul pentru masa de Crăciun, obicei păstrat cu sfințenie mai ales în mediul rural. Tradiția spune că porcul nu se taie înainte de ivirea zorilor și nici după apusul soarelui. De regulă, bărbatul casei se ocupă de sacrificare, iar femeia de tranșarea cărnii și pregătirea bucatelor.
Înainte de tăiere, se face semnul crucii, iar gazda rostește rugăciunea „Tatăl nostru”, urmată de urarea: „Să-l mâncați sănătoși”. Momentul este urmat de pomana porcului, o masă ritualică la care participă toți cei care au ajutat la sacrificare. Carnea este prăjită într-un ceaun sau într-o cratiță mare, folosindu-se bucăți din toate părțile porcului, iar alături se pregătește o mămăligă mare, din care mănâncă toți cei prezenți. Acest obicei nu este doar unul gastronomic, ci și un act de comuniune și recunoștință.
Sfinții pomeniți pe 20 decembrie
Ortodoxe:
– Înainte-prăznuirea Nașterii Domnului
– Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, episcopul Antiohiei
Greco-catolice:
– Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul
Romano-catolice:
– Sfântul Zeferin, papă și martir
Viața și martiriul Sfântului Ignatie Teoforul
Sfântul Ignatie Teoforul este pomenit de Biserica Ortodoxă în fiecare an la 20 decembrie. El a fost ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan și face parte din rândul Părinților apostolici, cei care au primit învățătura de credință direct de la Apostoli. A trăit în vremea împăratului roman Traian (98–117) și a fost hirotonit episcop al Antiohiei din Siria cu binecuvântarea Sfinților Apostoli.
A primit numele de „Teoforul”, care înseamnă „purtător de Dumnezeu”, datorită credinței sale profunde și dragostei nemărginite pentru Hristos, pe care Îl purta neîncetat în inimă. Refuzul său categoric de a jertfi zeilor păgâni a dus la arestarea sa și la condamnarea la moarte. A fost trimis la Roma, unde urma să fie aruncat la fiare, în circ, în fața poporului.
Sfântul Ignatie a primit sentința cu bucurie, considerând martiriul ca pe o jertfă adusă lui Hristos. În drumul său spre Roma, a trimis mai multe epistole către comunitățile creștine din cetățile prin care trecea, scrisori de o mare valoare teologică și duhovnicească. În ele, vorbește despre suferință, credință și dorința arzătoare de a se uni cu Hristos prin moarte mucenicească.
Într-una dintre scrierile sale, Sfântul Ignatie mărturisea că nu dorește ca cineva să intervină pentru a-i fi schimbată sentința, ci dimpotrivă, își dorea să fie „grâul lui Dumnezeu”, măcinat de fiare pentru a deveni pâine curată pentru Hristos. A fost martirizat în circul din Roma, la 20 decembrie 107, rămânând un exemplu de credință neclintită și jertfelnicie.
Astfel, ziua de 20 decembrie unește tradiția populară cu profunzimea credinței creștine, fiind un moment de reflecție, recunoștință și pregătire sufletească pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului.
