Nicușor Dan se află în centrul unei cereri oficiale de suspendare din funcție, inițiate în Parlament de senatorul Ninel Peia, reprezentant al grupului parlamentar PACE – Întâi România. Demersul a fost declanșat după anunțul președintelui privind intenția de a organiza un referendum în rândul magistraților, inițiativă care a stârnit reacții dure în mediul politic și juridic.
Solicitarea de suspendare a fost transmisă Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului și se află, în prezent, în etapa de strângere a semnăturilor necesare. Potrivit Constituției, este nevoie de susținerea a cel puțin o treime dintre parlamentari pentru ca procedura să fie înregistrată oficial și supusă votului în ședință comună.
Inițiatorii cererii susțin că șeful statului ar fi încălcat prevederile constituționale și principiul separației puterilor în stat, intervenind în mod nepermis în funcționarea justiției. În document se arată că declarațiile publice și intenția de a consulta corpul magistraților printr-un referendum ar reprezenta o ingerință directă într-o putere independentă a statului și o presiune asupra Consiliului Superior al Magistraturii.
Textul solicitării afirmă că președintele ar fi depășit rolul constituțional de mediator între instituții, așa cum este definit de Legea fundamentală, și ar fi creat un precedent periculos pentru echilibrul democratic. Semnatarii invocă existența unor „fapte grave” care ar justifica declanșarea procedurii de suspendare prevăzute de articolul 95 din Constituție, urmând ca decizia finală să fie luată prin referendum național.
Controversa a fost amplificată de declarațiile făcute de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, unde a anunțat că intenționează să organizeze, în luna ianuarie, o consultare adresată exclusiv magistraților, cu o întrebare legată de modul în care CSM ar acționa în raport cu interesul public. Această poziție a generat reacții critice, fiind subliniat faptul că președintele poate convoca referendumuri doar la nivel național, cu participarea întregului electorat, și numai după consultarea Parlamentului.
În paralel, președintele a vorbit despre presiuni și temeri existente în sistemul judiciar și a anunțat organizarea unor întâlniri publice și confidențiale cu magistrații. De cealaltă parte, inițiatorii cererii de suspendare susțin că astfel de demersuri accentuează confuzia dintre atribuțiile puterilor statului și contravin rolului constituțional al președintelui României.
În acest context, cererea de suspendare urmează să fie analizată politic și procedural, iar evoluția sa depinde de numărul de semnături strânse și de decizia Parlamentului de a declanșa sau nu votul asupra suspendării.
