În Calendarul ortodox al zilei de joi, 8 ianuarie 2026, Biserica îl pomenește pe Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul, unul dintre marii asceți ai creștinismului răsăritean, cunoscut ca făcător de minuni și model de viață duhovnicească. Această zi marchează, totodată, încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă în tradiția ortodoxă.
Cine a fost Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul
Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul s-a născut în insula Cipru, din părinți binecredincioși, și a crescut într-un mediu profund creștin. A avut un frate, Iraclid, care a ales viața monahală și care a trecut la cele veșnice în Mănăstirea Koloman, din apropierea râului Iordan. După moartea părinților, Gheorghe a renunțat la viața lumească și a ales drumul nevoinței, fugind la o mănăstire din Creta, unde stareț era o rudă de-a sa.
Dorul după Locurile Sfinte l-a îndemnat, mai târziu, să plece spre Palestina. A ajuns mai întâi la Mănăstirea Koloman, însă nu a fost primit în obște, fiind îndrumat către Mănăstirea Hozeva, locul care avea să-i definească întreaga viață și de la care provine numele său de „Hozevitul”.
Viața de nevoință la Hozeva
Sfântul Gheorghe a trăit în Hozeva la sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al VII-lea. Mănăstirea Hozeva este săpată într-un perete abrupt de stâncă, pe valea pârâului Horat–Cherit, numit astăzi Hozeva, la apus de Ierihon. În această zonă pustnicească a viețuit odinioară și Sfântul Proroc Ilie, în vremea prigoanei pornite de regele Ahab.
La Hozeva, Cuviosul Gheorghe s-a nevoit în rugăciune, post și ascultare desăvârșită. După o perioadă, s-a întors pentru scurt timp la Mănăstirea Koloman, unde a viețuit alături de fratele său până la trecerea acestuia la Domnul. După moartea fratelui, Sfântul Gheorghe s-a reîntors definitiv la Hozeva, pe care a părăsit-o o singură dată, în timpul împăratului Focas (602–610), când perșii au invadat Palestina.
Moaștele și moștenirea sa duhovnicească
Mănăstirea Hozeva, care astăzi îi poartă numele, adăpostește sfintele sale moaște, cinstite de credincioși din întreaga lume. Tot aici se află și moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț – Hozevitul, un alt mare nevoitor român al Țării Sfinte. Locul a devenit, de-a lungul veacurilor, un important centru de pelerinaj și rugăciune.
Alți sfinți pomeniți pe 8 ianuarie
În aceeași zi, calendarul consemnează și pomenirea:
- Ortodox: Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Sfânta Cuvioasă Domnica
- Greco-catolic: Sfântul cuvios Gheorghe de la Hozeva; Sfânta cuvioasă Domnica
- Romano-catolic: Sfântul Severin, abate
Sfânta Cuvioasă Domnica s-a născut în Cartagina, Africa, în timpul împăratului Teodosie cel Mare. A fost botezată la Constantinopol de patriarhul Nectarie, a intrat în monahism și a slujit ca diaconiță a Bisericii, trecând la Domnul în vremea împăratului Zenon, la vârstă înaintată.
Rugăciune către Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul
Sfântul Cuvios Gheorghe este cunoscut ca luminător al minții și aducător de pace sufletească. Credincioșii se roagă lui pentru limpezirea gândurilor, întărirea în credință și dobândirea liniștii interioare:
„Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Gheorghe, părintele nostru.”
Ziua de 8 ianuarie rămâne, astfel, nu doar un reper calendaristic, ci și un îndemn la întoarcere spre rugăciune, liniște și viață curată, în spiritul marilor cuvioși ai Bisericii.
