Președintele Nicușor Dan a decis să retrimită Parlamentului spre reexaminare legea care modifică procedura de încuviințare a executării silite, act normativ adoptat în decembrie anul trecut. Legea prevedea ca, în anumite situații, executarea silită să fie încuviințată direct la momentul pronunțării hotărârii, fără a mai fi necesară o aprobare ulterioară a instanței de executare.
Ce prevedea legea adoptată de Parlament
Modificarea viza articolul 666 din Codul de procedură civilă și avea ca scop principal degrevarea instanțelor, pe fondul unui volum uriaș de dosare. Potrivit datelor CSM, doar în perioada 2022–2023 au fost înregistrate peste 3,2 milioane de dosare, iar procedura de încuviințare a executării silite a reprezentat peste 50% din cauzele civile noi ajunse anual la judecătorii.
Concret, legea introducea o distincție:
- pentru hotărârile judecătorești executorii, încuviințarea executării silite urma să se facă odată cu pronunțarea hotărârii;
- pentru alte titluri executorii, procedura rămânea la instanța de executare, cu termene scurte de soluționare.
De ce a blocat Nicușor Dan promulgarea
Într-un comunicat amplu, șeful statului arată că, deși recunoaște utilitatea reducerii duratei procedurilor, legea este neclară, incompletă și insuficient corelată cu restul Codului de procedură civilă. În opinia sa, aceste deficiențe pot ajunge să încalce principii constituționale ale statului de drept.
Principalele critici ale președintelui:
- Lipsa de claritate
Textul nu reglementează explicit ce se întâmplă cu hotărârile judecătorești care nu sunt executorii la momentul pronunțării, dar devin executorii ulterior. Pentru această categorie, procedura de încuviințare rămâne, practic, nereglementată. - Neconcordanțe interne
Legea creează confuzie între:- hotărârile executorii de drept,
- hotărârile cu executare provizorie,
- hotărârile definitive care devin executorii ulterior.
Aceste distincții nu sunt tratate coerent în noul text.
- Rolul executorului judecătoresc
O formulare din lege sugerează că executorul judecătoresc ar putea admite el însuși cererea de executare silită, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Constituționale. Potrivit acesteia, doar instanța poate exercita controlul judecătoresc asupra declanșării executării silite. - Căi de atac neclare sau inexistente
Unele prevederi trimit la situații care, în forma actuală a legii, nu mai există, ceea ce face ca anumite căi de atac să fie lipsite de obiect. - Posibile încălcări constituționale
Nicușor Dan avertizează că legea, în forma transmisă la promulgare, poate încălca articole din Constituție privind:- accesul liber la justiție,
- independența instanțelor,
- dreptul la un proces echitabil,
dar și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Ce urmează
Prin retrimiterea legii, președintele solicită Parlamentului să:
- clarifice regimul juridic al tuturor tipurilor de titluri executorii;
- stabilească precis cine, când și cum poate încuviința executarea silită;
- coreleze noile prevederi cu întregul ansamblu al normelor din Codul de procedură civilă;
- respecte jurisprudența Curții Constituționale.
Abia după aceste corecții, legea ar putea fi considerată coerentă, previzibilă și compatibilă cu principiile constituționale.
