Gripa lovește dur România! Cum deosebim răceala obișnuită de gripă. Avertismentul medicilor după ce nouă persoane au decedat într-o singură săptămână

Copil gripa

Valul de gripă continuă să lovească puternic România. În intervalul 5–11 ianuarie 2026, au fost confirmate nouă decese provocate de gripă, iar bilanțul total al sezonului gripal a ajuns la 20 de morți, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Sănătate Publică.

În același timp, autoritățile sanitare semnalează o creștere accentuată a numărului de infecții respiratorii, semn că sezonul virozelor se află într-un punct de intensitate ridicată. Conform raportărilor INSP, în săptămâna 05.01.2026–11.01.2026 au fost înregistrate 73.880 de cazuri de infecții respiratorii – gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii. Comparativ cu săptămâna precedentă, când s-au raportat 61.016 cazuri, creșterea este de 21,1%. Totuși, numărul rămâne sub valorile din aceeași perioadă a sezonului trecut și sub media ultimelor sezoane comparabile.

Cum facem diferența între o simplă răceală și gripă

Pentru foarte mulți pacienți, confuzia apare deoarece simptomele inițiale pot părea asemănătoare. Diferența esențială ține însă de modul de debut și de intensitatea simptomelor.

Răceala obișnuită apare, de regulă, treptat. Debutul este lent, cu disconfort în gât, nas înfundat, strănut, secreții nazale și o stare generală ușor afectată, dar suportabilă. Febra, dacă apare, este de obicei mică sau absentă.

Gripa, în schimb, debutează brusc. În doar câteva ore, starea generală se poate deteriora semnificativ. Apar febra mare, frisoanele, durerile musculare și articulare intense, oboseala extremă, durerile de cap persistente, tusea seacă și durerea în gât. Mulți pacienți descriu gripa ca pe o „cădere bruscă” a organismului.

Simptomele gripei de tip K: febră mare și dureri în tot corpul

Așa-numita gripă de tip K este descrisă frecvent de pacienți ca având un debut fulgerător. Febra depășește adesea 38–38,5°C, apar frisoane puternice, transpirații, dureri musculare generalizate, epuizare accentuată și dureri de cap severe. În anumite cazuri, mai ales la copii, pot apărea și simptome digestive, precum greață, vărsături sau diaree.

La persoanele vulnerabile, evoluția poate fi severă și poate duce la complicații grave, inclusiv pneumonie sau decompensarea unor boli cronice.

Cine sunt cei mai expuși riscurilor

Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra categoriilor cu risc crescut: persoanele de peste 65 de ani, copiii sub 5 ani, femeile însărcinate, pacienții cu imunitate scăzută, precum și cei cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare cronice.

„Majoritatea persoanelor se recuperează în câteva zile, dar pentru grupele de risc lucrurile se pot schimba dramatic. Acestea sunt mult mai predispuse la complicații severe precum pneumonii grave, crize astmatice, miocardită sau insuficiență cardiacă”, avertizează medicul.

Cum se transmite gripa

Transmiterea virusului gripal este extrem de ușoară în sezonul rece, mai ales în spații aglomerate și închise. Potrivit lui Tudor Ciuhodaru, virusul se răspândește rapid pe cale aeriană, prin vorbire, tuse sau strănut, dar și prin contact direct sau indirect cu secrețiile respiratorii de pe mâini sau de pe suprafețe contaminate.

De aici și recomandarea practică a specialiștilor: la apariția simptomelor, izolarea la domiciliu și limitarea contactului cu ceilalți pot reduce semnificativ răspândirea bolii în familie și în colectivitate.

Când trebuie mers urgent la medic

Un mesaj-cheie transmis de medici este să nu fie amânat consultul medical, mai ales în cazul persoanelor din grupele de risc. De asemenea, părinții trebuie să fie atenți la semnele de alarmă la copii: febră persistentă mai mult de trei zile, secreții nazale care durează peste zece zile sau apariția secrețiilor oculare.

Tratamentul antiviral pentru gripă este mult mai eficient dacă este început în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, motiv pentru care prezentarea rapidă la medic este esențială.

Atenție la automedicație

În plin sezon de viroze, medicii avertizează ferm împotriva tratamentelor luate „după ureche”. Antibioticele nu tratează gripa, iar utilizarea lor fără recomandare medicală este nu doar inutilă, ci și periculoasă. Administrarea nejustificată poate favoriza apariția bacteriilor rezistente, poate agrava boli preexistente și poate provoca efecte adverse serioase.

Mesajul specialiștilor este clar: informare corectă, prudență, prezentare la medic la timp și evitarea automedicației sunt esențiale pentru a traversa în siguranță acest sezon gripal intens.