Înalta Curte de Casație și Justiție, aflată sub conducerea Lia Savonea, a transmis un mesaj public ferm către premierul Ilie Bolojan, reacționând la scrisoarea trimisă de acesta către Curtea Constituțională a României. ÎCCJ subliniază că independența justiției nu poate fi pusă sub semnul întrebării și avertizează că orice tentativă de presiune asupra instanțelor este incompatibilă cu principiile statului de drept.
Reacția ÎCCJ după avertismentul privind fondurile PNRR
În data de 6 februarie 2026, ÎCCJ a făcut public un comunicat prin care își exprimă îngrijorarea față de demersul premierului, care a avertizat CCR că o eventuală întârziere sau o decizie de neconstituționalitate privind pensiile magistraților ar putea conduce la pierderea a aproximativ 231 de milioane de euro din fondurile alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Judecătorii Înaltei Curți consideră că un astfel de mesaj depășește cadrul unui dialog instituțional legitim și poate fi interpretat ca o formă de presiune exercitată asupra justiției constituționale.
„Reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat, iar dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii”, transmite ÎCCJ în mod explicit.
De ce este problematică scrisoarea premierului, în viziunea ÎCCJ
În comunicatul oficial, Înalta Curte arată că sugestia potrivit căreia o decizie a CCR ar trebui influențată de riscul pierderii unor fonduri europene este profund problematică. Judecătorii subliniază că actul de justiție constituțională trebuie să se bazeze exclusiv pe analiza juridică a conformității cu Constituția, nu pe considerente financiare sau politice.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe externe actului de justiție, constituie o ingerință nepermisă în activitatea unei autorități jurisdicționale”, se arată în poziția ÎCCJ.
Pierderea fondurilor PNRR, un argument contestat de judecători
ÎCCJ contestă direct ideea că o eventuală decizie de neconstituționalitate ar duce automat la pierderea fondurilor europene invocate. Potrivit judecătorilor, angajamentele asumate de România în cadrul PNRR privind pensiile de serviciu au fost deja abordate prin legislație adoptată anterior, iar legătura directă dintre proiectul aflat în analiza CCR și sumele menționate nu este susținută juridic.
„Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Rolul său unic este garantarea supremației Constituției”, mai subliniază ÎCCJ.
Avertisment privind riscurile presiunilor asupra justiției
Înalta Curte atrage atenția că orice tentativă de influențare, fie și indirectă, a unei instanțe constituționale poate avea efecte grave asupra încrederii publice și asupra funcționării democratice a statului.
Judecătorii precizează că invocarea obligațiilor europene ale României nu poate justifica presiuni asupra justiției și că, dimpotrivă, independența sistemului judiciar este una dintre condițiile fundamentale ale apartenenței la Uniunea Europeană.
Ce îi solicită ÎCCJ premierului Ilie Bolojan
În final, Înalta Curte îi cere premierului să evite pe viitor orice demers care ar putea fi perceput ca o ingerință în activitatea instanțelor și să reafirme public angajamentul Guvernului față de independența justiției.
„Într-un stat de drept autentic, respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita orice acțiune care ar putea fi interpretată ca presiune asupra autorităților jurisdicționale”, se arată în mesajul ÎCCJ.
Schimbul de poziții dintre Executiv și Înalta Curte marchează unul dintre cele mai tensionate momente recente în relația dintre puterile statului și readuce în prim-plan dezbaterea privind limitele dialogului instituțional într-o democrație consolidată.
