Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj ferm la Munich Security Conference, pledând pentru activarea pactului de apărare reciprocă prevăzut în tratatele Uniunii Europene și pentru renunțarea la regula unanimității în favoarea votului cu majoritate calificată în domenii esențiale de securitate.
În discursul său, șefa executivului european a subliniat că apărarea colectivă nu este o opțiune politică, ci o obligație juridică asumată prin tratate. Ea a făcut referire directă la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul Uniunii Europene, care prevede că statele membre trebuie să ofere ajutor și asistență unui stat UE care este victima unei agresiuni armate.
„Apărarea reciprocă nu este o sarcină opțională pentru Uniunea Europeană. Este o obligație prevăzută în propriul nostru tratat – articolul 42(7)”, a declarat Ursula von der Leyen, accentuând ideea solidarității europene prin formula devenită emblematică: „unul pentru toți și toți pentru unul”. În viziunea sa, acesta este nucleul proiectului european – unitatea în fața amenințărilor externe.
Articolul 42(7), considerat de unii lideri drept un posibil „plan B” pentru securitatea Europei, capătă o importanță sporită în contextul geopolitic actual, în care Statele Unite își reevaluează rolul global, iar sprijinul pentru NATO este tot mai des pus în discuție. Ideea consolidării autonomiei strategice europene a fost susținută și de cancelarul german Friedrich Merz, care a cerut la rândul său dezbateri privind aplicarea acestui articol.
Un alt punct sensibil abordat de președinta Comisiei a fost mecanismul de decizie la nivel european. Ea a sugerat că, pentru a reacționa mai rapid și mai eficient în situații de criză, Uniunea ar trebui să renunțe la unanimitate și să adopte votul cu majoritate calificată (QMV) în anumite domenii legate de securitate și apărare.
Sistemul de vot cu majoritate calificată presupune ca 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii, să susțină o propunere pentru ca aceasta să fie adoptată. Această formulă ar putea evita blocajele generate de veto-uri individuale, cum ar fi opoziția Ungariei față de anumite decizii privind extinderea Uniunii sau sprijinul acordat Ucrainei.
Ursula von der Leyen a recunoscut că transformările din domeniul apărării nu au fost ușoare și că Europa a avut nevoie de „o terapie de șoc” pentru a depăși inerțiile trecutului. Potrivit acesteia, actualul context internațional a forțat liderii europeni să treacă peste limite politice considerate, până de curând, de netrecut.
Mesajele sale au fost adresate nu doar statelor membre, ci și partenerilor transatlantici. În debutul intervenției, ea l-a citat pe Jerry Friedheim, fost secretar adjunct al Apărării al SUA, care afirma că o țară care nu își asumă responsabilitatea pentru propria securitate va ajunge să depindă de alții. Potrivit șefei Comisiei, această reflecție scoate la iveală „adevăruri incomode” despre complacerea Europei în materie de apărare în ultimele decenii.
Întrebată ulterior despre declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a sugerat că Europa nu poate supraviețui fără sprijinul Statelor Unite, von der Leyen a răspuns într-o notă fermă, dar diplomatică. Ea a afirmat că nu există doar opțiunile de stagnare sau diviziune și că menținerea statu-quo-ului nu mai este satisfăcătoare nici pentru Europa, nici pentru SUA.
Prin aceste declarații, Ursula von der Leyen a conturat o viziune clară: o Uniune Europeană mai unită, mai rapidă în luarea deciziilor și mai responsabilă pentru propria securitate, într-un context global tot mai imprevizibil.
