De la 1 aprilie 2026, modul în care va fi calculat prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici din România se schimbă semnificativ. Autoritățile anunță o nouă formulă de stabilire a tarifelor, care, în anumite condiții de piață, ar putea aduce facturi ușor mai mici pentru populație. Totuși, există și scenarii în care unele gospodării ar putea ajunge să plătească mai mult.
Schimbarea vine într-un moment delicat pentru piața energetică, marcat de volatilitate la nivel european și de presiuni constante asupra bugetului de stat. După o perioadă în care statul a intervenit masiv pentru a plafona prețurile și a proteja consumatorii, noul mecanism încearcă să găsească un echilibru între protecția populației și sustenabilitatea financiară.
Actualul plafon dispare
În prezent, consumatorii casnici beneficiază de un plafon de 31 de bani/kWh. Indiferent cât de mult cresc prețurile pe piața internațională, gospodăriile nu plătesc mai mult de această valoare, diferența fiind acoperită de stat din bugetul public.
Acest sistem a oferit predictibilitate și stabilitate pentru milioane de familii, mai ales în perioadele de creșteri bruște ale prețurilor la energie. Pe de altă parte, mecanismul a generat costuri uriașe pentru bugetul de stat, deoarece autoritățile au fost nevoite să compenseze constant diferențele dintre prețul real din piață și cel plafonat.
De la 1 aprilie, acest plafon va fi eliminat, iar piața va funcționa după un nou set de reguli.
Ce se schimbă concret
Noul model presupune o intervenție diferită a statului în lanțul de formare a prețului. Producătorii interni, în special Romgaz și OMV Petrom, vor fi obligați să vândă o parte din producția de gaze la un preț fix, stabilit prin reglementare.
Scopul acestei măsuri este de a asigura un volum de gaze la un tarif controlat, care să contribuie la stabilizarea pieței interne și la reducerea fluctuațiilor extreme de preț.
În paralel, marja de profit a furnizorilor va fi limitată strict. Concret, pentru un consum de 100 kWh, furnizorul va putea încasa cel mult 1,5 lei drept marjă. Autoritățile susțin că această limitare va reduce variațiile nejustificate de preț și va împiedica obținerea unor câștiguri excesive pe lanțul de distribuție și furnizare.
Facturi mai mici sau mai mari?
Potrivit estimărilor inițiale, dacă piața va evolua într-un cadru relativ stabil, prețul final pentru consumatorii casnici ar putea coborî până la aproximativ 27 de bani/kWh, adică sub plafonul actual de 31 de bani/kWh.
Într-un asemenea scenariu, gospodăriile ar putea observa facturi ușor mai mici începând cu luna aprilie, mai ales în perioadele cu consum moderat.
Totuși, există și riscuri. În cazul în care furnizorii vor fi nevoiți să cumpere volume mai mari de gaze din import – unde prețurile sunt, de regulă, mai ridicate – aceștia își vor putea recupera costurile suplimentare. În astfel de situații, tariful final pentru populație ar putea crește cu până la 10%.
Cine va scoate mai mulți bani din buzunar
Impactul nu va fi uniform pentru toți consumatorii. Cei care au un consum ridicat, mai ales în sezonul rece, ar putea resimți mai puternic eventualele creșteri de preț, în special dacă piața angro va înregistra scumpiri.
Pe de altă parte, gospodăriile cu un consum redus sau mediu ar putea beneficia de noul sistem, în măsura în care producția internă acoperă o parte consistentă din necesar la preț reglementat.
Autoritățile transmit că noul mecanism are rolul de a proteja populația, dar și de a reduce presiunea pe bugetul public, după ani în care schema de compensare a costat miliarde de lei. Rămâne însă de văzut cum vor evolua prețurile pe piața internațională și în ce măsură producția internă va putea susține stabilitatea promisă.
Cert este că, de la 1 aprilie 2026, românii vor intra într-o nouă etapă în ceea ce privește facturile la gaze – una în care prețul final va depinde mult mai mult de dinamica reală a pieței.
