Boala care face ravagii în România pune în pericol BEBELUȘII ȘI COPIII, iar autoritățile sunt în alertă. Vezi ce avertisment transmit medicii

Leo2014 face mask 4986596

Numărul cazurilor de tuse convulsivă înregistrează o creștere alarmantă în România, iar medicii avertizează că situația începe să devină îngrijorătoare, mai ales pentru categoriile vulnerabile: copiii mici, sugarii și persoanele în vârstă. În doar două săptămâni, autoritățile sanitare au raportat aproximativ 100.000 de infecții respiratorii la nivel național, potrivit datelor oficiale.

Creștere explozivă a cazurilor de tuse convulsivă

Statisticile publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, arată o majorare consistentă a numărului de îmbolnăviri de la un an la altul. Datele indică faptul că, în 2024, cazurile de tuse convulsivă au fost de 62 de ori mai numeroase comparativ cu anul precedent, o evoluție care ridică serioase semne de întrebare privind nivelul de protecție al populației.

Tusea convulsivă, cunoscută și sub denumirea de pertussis, este provocată de bacteria Bordetella pertussis și afectează căile respiratorii. Boala se manifestă prin accese severe și repetate de tuse, care pot duce la complicații serioase, în special în cazul sugarilor. La copiii foarte mici, episoadele de tuse pot fi atât de intense încât provoacă dificultăți de respirație, vărsături sau chiar spitalizare de urgență.

De ce crește numărul îmbolnăvirilor

Specialiștii pun această evoluție pe seama scăderii acoperirii vaccinale din ultimii ani. O rată mai mică de imunizare înseamnă mai puțini anticorpi în populație și, implicit, o circulație mai ușoară a bacteriei.

Victoria Aramă, președinta Societății Române de Strategii de Vaccinare și Promovare a Sănătății, a subliniat că diminuarea vaccinării lasă tot mai multe persoane expuse în fața unor boli care pot avea consecințe grave, chiar amenințătoare de viață. Potrivit acesteia, vaccinarea rămâne una dintre cele mai sigure și eficiente metode prin care fiecare individ își poate proteja propria sănătate, dar și pe cea a celor din jur.

Medicii atrag atenția că problema nu îi afectează doar pe copii. Adulții care nu și-au actualizat schema de vaccinare pot deveni, fără să știe, vectori de transmitere a bolii către cei mai vulnerabili membri ai familiei.

Sugarii, cei mai expuși

Unul dintre cele mai mari riscuri apare în cazul sugarilor cu vârsta sub două luni, care nu pot fi vaccinați imediat după naștere. Pentru aceștia, protecția depinde în mare măsură de anticorpii primiți de la mamă în timpul sarcinii.

Dr. Sandra Alexiu a explicat că tusea convulsivă poate avea o evoluție dramatică la copiii mici și la persoanele cu afecțiuni cronice, care au un sistem imunitar mai fragil. În cazul sugarilor foarte mici, vaccinarea mamei în timpul sarcinii ar putea oferi o protecție esențială prin transmiterea anticorpilor prin placentă. Cu toate acestea, multe gravide refuză imunizarea, lăsând astfel nou-născuții fără această barieră de protecție.

De asemenea, adulții beneficiază de vaccin gratuit o dată la 10 ani, însă puțini aleg să îl facă. Specialiștii spun că există încă percepția greșită că doar copiii au nevoie de vaccinuri, deși rapelurile periodice sunt esențiale pentru menținerea imunității.

Ce recomandă medicii

Experții în sănătate publică insistă asupra importanței consultării medicului de familie pentru actualizarea schemei de imunizare. Vaccinarea rămâne, potrivit acestora, cea mai eficientă metodă de prevenție, reducând semnificativ riscul de îmbolnăvire și de complicații severe.

În contextul creșterii accelerate a cazurilor, autoritățile fac apel la responsabilitate și informare corectă. Protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății – în special a bebelușilor și a persoanelor cu boli cronice – depinde în mare măsură de solidaritatea și implicarea fiecăruia.

Evoluția actuală arată că tusea convulsivă nu este o boală a trecutului, ci o realitate prezentă, care poate fi ținută sub control doar printr-o acoperire vaccinală adecvată și printr-o comunicare clară între medici și pacienți.