Tensiuni fără precedent între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Administrația Prezidențială, după declarațiile ferme făcute de președintele instituției, Liviu Gheorghe Odagiu, la adresa șefului statului, Nicușor Dan.
În cadrul unei conferințe de presă susținute joi, la Alba Iulia, Liviu Gheorghe Odagiu a criticat public solicitările venite din partea Administrației Prezidențiale privind anumite informații suplimentare legate de dosarele aflate pe rolul instanțelor. Șeful CSM a subliniat apăsat că legea nu conferă președintelui României dreptul de a cere date concrete din dosare, mai ales atunci când acestea presupun evaluări care țin strict de activitatea judecătorilor.
Ce a declanșat conflictul
Potrivit explicațiilor oferite de Odagiu, procedura de pensionare a unui judecător este clar stabilită prin lege. După depunerea cererii, magistratul trebuie să obțină toate documentele necesare, iar ulterior Secția pentru judecători a CSM analizează și adoptă hotărârea privind pensionarea. Dosarul complet este transmis apoi președintelui României pentru emiterea decretului de pensionare — un act formal, în opinia conducerii CSM.
Problema, susține Odagiu, a apărut în cazul judecătorilor care activează în materie penală. În aceste situații, Administrația Prezidențială ar fi solicitat informații suplimentare privind:
- numărul dosarelor aflate pe rolul magistratului,
- situația inculpaților din respectivele cauze,
- eventualul risc de prescriere a faptelor penale,
- câte dosare s-ar afla într-o astfel de situație.
Șeful CSM consideră că astfel de solicitări depășesc cadrul legal și pot reprezenta o ingerință în actul de justiție.
„Pentru a aprecia dacă o faptă penală este sau nu în pericol de prescriere, trebuie să faci un veritabil act de judecată”, a explicat Odagiu. În opinia sa, furnizarea acestor informații ar însemna nu doar transmiterea unor date statistice, ci implicarea într-o analiză juridică ce aparține exclusiv judecătorului cauzei.
„Nu voi încălca legea”
Declarațiile lui Liviu Gheorghe Odagiu au fost ferme și fără echivoc. Acesta a transmis că, atâta timp cât va semna documentele înaintate președintelui, nu va încălca legea pentru a furniza informații care nu sunt necesare pentru emiterea decretelor de pensionare.
Președintele CSM a evidențiat și o situație pe care o consideră contradictorie: solicitările suplimentare ar viza exclusiv judecătorii din penal, în timp ce în cazul celor care judecă în materie civilă nu ar exista astfel de cerințe.
„Pensionarea este un drept al judecătorului, nu o favoare care poate fi condiționată. Doar Secția pentru judecători stabilește dacă sunt îndeplinite condițiile legale”, a precizat Odagiu, sugerând că intervenția președintelui nu ar trebui să depășească limitele constituționale.
Decrete întârziate și invitații ignorate
Un alt punct sensibil semnalat de conducerea CSM îl reprezintă faptul că, începând cu luna decembrie, ar exista situații în care decretele de pensionare nu au fost semnate, deși întreaga documentație prevăzută de lege a fost transmisă către Palatul Cotroceni.
Întrebat dacă se poate vorbi despre un abuz din partea șefului statului, Odagiu a evitat să folosească un termen atât de dur, dar a subliniat că o asemenea conduită nu este impusă de nicio dispoziție legală.
Mai mult, acesta a arătat că, până la actualul mandat prezidențial, nu au existat blocaje sau întârzieri semnificative în semnarea decretelor de pensionare ale judecătorilor.
În același context, președintele CSM a menționat că Nicușor Dan a fost invitat la fiecare ședință de plen a CSM — întâlniri la care șeful statului are dreptul să participe și chiar să le prezideze. Potrivit lui Odagiu, toate invitațiile au fost transmise în scris, însă până în prezent nu au fost onorate.
Un conflict cu implicații majore
Schimbul de poziții dintre CSM și Administrația Prezidențială ridică semne de întrebare privind raporturile dintre puterea executivă și autoritatea judecătorească. În centrul disputei se află limitele competențelor prezidențiale și principiul independenței justiției.
Rămâne de văzut dacă dialogul instituțional va fi reluat și dacă tensiunile se vor estompa sau, dimpotrivă, vor escalada într-un conflict deschis între cele două instituții fundamentale ale statului român.
