A murit Prințesa Désirée a Suediei. Casa Regală a Suediei, în doliu
Casa Regală a Suediei traversează un moment de profundă tristețe după trecerea la cele veșnice a Prințesei Désirée, baroneasă Silfverschiöld. Anunțul oficial al decesului a fost făcut public printr-un mesaj transmis de Biroul de Presă al Casei Regale, iar vestea a emoționat nu doar familia regală, ci și numeroși cetățeni suedezi care au urmărit de-a lungul deceniilor viața discretă, dar demnă, a Alteței Sale.
Prințesa Désirée s-a stins din viață la data de 21 ianuarie 2026, la vârsta de 87 de ani, lăsând în urmă o istorie personală strâns legată de destinul monarhiei suedeze moderne.
Ceremonie restrânsă la Palatul Regal
Slujba de pomenire a avut loc într-un cadru privat, la Biserica Palatului Regal, în prezența membrilor apropiați ai familiei și a câtorva invitați de onoare. În semn de respect și reculegere, Majestatea Sa Regele a decis arborarea drapelelor în bernă la mai multe reședințe oficiale: Palatul Regal, Palatul Drottningholm, Palatul Haga, Casa Administrației Regale, Grajdurile Regale și Vila Solbacken.
După slujbă, invitații au participat la o recepție restrânsă organizată la reședința Prințesei Sibylla, casa copilăriei regretatei prințese. Înmormântarea propriu-zisă va avea loc la o dată ulterioară, însă atât aceasta, cât și conducerea pe ultimul drum, vor rămâne evenimente strict private.
Copilăria la Palatul Haga – una dintre „domnițele de la Haga”
Prințesa Désirée s-a născut pe 2 iunie 1938 la Palatul Haga, fiind a treia fiică a Prințului Moștenitor Gustaf Adolf și a Prințesei Sibylla. A crescut într-o familie numeroasă, alături de surorile sale – Prințesa Margaretha, Prințesa Birgitta, Prințesa Christina – și de fratele său mai mic, cel care avea să devină ulterior Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei.
Cele patru surori au fost cunoscute în Suedia drept „domnițele de la Haga”, simbol al eleganței și inocenței unei epoci marcate de schimbări majore în Europa. Copilăria lor a fost descrisă ca fiind una fericită, petrecută în mijlocul naturii, între animale, sport și activități în aer liber.
Un moment dramatic le-a marcat însă viața: în 1947, tatăl lor, Prințul Gustaf Adolf, a murit tragic într-un accident aviatic la Copenhaga. În acea perioadă dificilă, un sprijin esențial pentru copii a fost bona lor, Ingrid „Nenne” Björnberg, care le-a rămas aproape și le-a oferit stabilitate emoțională.
O prințesă pasionată de sport și viață activă
Încă din copilărie, Désirée a dezvoltat o pasiune pentru sporturile de iarnă, în special schiul și slalomul. Familia regală obișnuia să petreacă mult timp pe pârtii, iar această dragoste pentru mișcare și natură a însoțit-o întreaga viață.
Mai târziu, după căsătorie, ea și soțul său au împărtășit numeroase pasiuni comune, precum călăria, tirul și schiul – activități care au consolidat legătura dintre ei.
Nunta urmărită de milioane de oameni
Pe 5 iunie 1964, Prințesa Désirée s-a căsătorit cu baronul Niclas Silfverschiöld, ceremonia religioasă având loc la Biserica Mare din Stockholm. Evenimentul a fost urmărit la televizor de peste patru milioane de persoane – un număr impresionant pentru acea perioadă.
Mireasa a purtat tiara Reginei Josefina și un voal din dantelă de Bruxelles care aparținuse Reginei Sofia, simboluri ale continuității și tradiției regale. Rochia de mireasă fusese purtată anterior de sora sa, Prințesa Birgitta, în 1961, cele două surori hotărând să împartă aceeași creație vestimentară – un gest care vorbea despre apropierea lor profundă.
Buchetul, compus din orhidee albe și crini, a completat imaginea unei nunți regale care a rămas în memoria colectivă a suedezilor.
Din căsătoria cu baronul Niclas Silfverschiöld au rezultat trei copii: Carl (născut în 1965), Christina (1966) și Hélène (1968). În 2017, Prințesa Désirée a rămas văduvă și și-a petrecut ultimii ani într-o retragere discretă la Koberg.
O viață trăită cu discreție și eleganță
Deși nu a avut un rol constituțional activ comparabil cu cel al fratelui său, Regele Carl al XVI-lea Gustaf, Prințesa Désirée a reprezentat mereu un simbol al sobrietății și al echilibrului. A fost descrisă drept o persoană sociabilă, caldă, apropiată de oameni și cu o afecțiune deosebită pentru copii.
Moartea sa închide un capitol important din istoria Casei Regale a Suediei. Pentru familia regală, dar și pentru mulți suedezi, Prințesa Désirée rămâne una dintre figurile emblematice ale generației „domnițelor de la Haga” – o epocă a inocenței, tradiției și unității familiale.
Casa Regală a transmis că memoria sa va fi păstrată cu respect și recunoștință, iar viața sa va rămâne parte integrantă a patrimoniului istoric și afectiv al Suediei.
