Vineri, 27 februarie, expiră cele 45 de zile de interimat asigurate de Ilie Bolojan la conducerea Ministerului Educației, iar incertitudinea planează în continuare asupra celui care va prelua oficial portofoliul. Deși în culisele politice au fost vehiculate mai multe nume, până în acest moment nu a fost făcut niciun anunț oficial, semn că miza este una complicată, iar decizia – deloc simplă.
Funcția a rămas vacantă după demisia lui Daniel David, iar perioada de interimat a fost percepută ca o soluție temporară într-un context tensionat, dominat de discuții despre austeritate și reducerea cheltuielilor bugetare. Ministerul Educației se află în centrul unor politici dure, asumate de premier, care vizează tăieri consistente de cheltuieli, inclusiv în zona salariilor și a sporurilor. Tocmai aceste măsuri ar fi descurajat potențiali candidați să accepte preluarea mandatului.
Nume vehiculate pentru portofoliu
Pe lista scurtă a posibililor miniștri s-au aflat mai multe personalități din mediul universitar și administrativ. Printre acestea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, consiliera de stat pe Educație, Luciana Antoci, fost prefect de Iași, dar și fostul ministru al Culturii din guvernul Dăncilă, Daniel Breaz, actual rector al Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia.
În prezent, potrivit surselor din zona educației, favorit ar fi rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Mihai Dimian. Acesta nu este membru PNL, însă beneficiază de susținerea PSD și a conducerii Consiliului Național al Rectorilor, structură apropiată social-democraților.
Dimian este considerat un continuator, la nivel local, al fostului ministru al Educației Valentin Popa, susținut la rândul său de PSD. De altfel, Mihai Dimian a ocupat funcția de rector interimar la Suceava în perioada în care Valentin Popa s-a suspendat pentru a prelua portofoliul Educației în guvernarea Dăncilă.
Sindicatele ies în stradă
În paralel cu negocierile politice, tensiunile din sistemul de învățământ cresc. Miercuri, 25 februarie 2026, toate cele trei federații sindicale din educație – atât din învățământul preuniversitar, cât și din cel universitar – anunță un protest de amploare în fața Palatului Cotroceni.
Președintele Federației Sindicale „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat că la manifestație vor participa și organizații studențești, alături de FSLI și Federația „Alma Mater”. Nemulțumirile sunt legate de faptul că, potrivit sindicaliștilor, niciuna dintre măsurile prevăzute în așa-numita „Lege Bolojan” nu a fost abrogată, iar proiecția bugetară pentru 2026 ridică serioase semne de întrebare.
Una dintre cele mai contestate decizii este reducerea sumelor acordate cadrelor didactice cu titlul de doctor, care ar urma să scadă de la 950 de lei la 500 de lei. Liderii sindicali consideră că această măsură transmite un semnal negativ într-un sistem deja afectat de lipsa de resurse și de migrarea personalului calificat.
Presiune pe Cotroceni și pe viitorul ministru
Sindicatele acuză și lipsa de mediere promisă anterior de președinte între Guvern și reprezentanții profesorilor. Potrivit lui Marius Nistor, la prima întâlnire oficială s-ar fi stabilit reluarea dialogului după două luni, cu date concrete pe masă. Însă, susțin sindicaliștii, au trecut aproape patru luni fără un astfel de demers.
În acest context, presiunea asupra viitorului ministru al Educației este uriașă. Sindicatele cer un lider care să apere bugetul învățământului pentru 2026, să fie o autoritate profesională și morală și să manifeste empatie față de elevi, studenți și cadre didactice.
„Nu ne interesează apartenența politică, ci competența și capacitatea de a se lupta pentru educație”, transmit reprezentanții angajaților din sistem, sugerând că jocurile politice ar trebui să conteze cel mai puțin într-un domeniu esențial pentru viitorul țării.
Pe fondul acestor tensiuni, ziua de 27 februarie devine un termen-limită simbolic. Fără un nume asumat și fără o direcție clară, Ministerul Educației riscă să intre într-o perioadă de instabilitate exact într-un moment în care sistemul are nevoie de coerență, dialog și decizii ferme.
