La 25 februarie 2023, România își lua rămas-bun de la una dintre cele mai longevive și influente conștiințe intelectuale ale sale. La 106 ani, se stingea la București filosoful și eseistul Mihai Șora, o figură emblematică a culturii române și un reper moral pentru mai multe generații. Trei ani mai târziu, numele său revine în prim-plan, de această dată într-un context tensionat: un proces de succesiune deschis de copiii academicianului împotriva văduvei sale.
Potrivit unor surse judiciare citate în exclusivitate de MEDIAFAX, acțiunea în instanță a fost deja înregistrată la o instanță din București. Demersul vine la exact trei ani de la moartea filosofului și vizează împărțirea averii rămase în urma sa.
O moștenire estimată la un milion de euro
La momentul dispariției lui Mihai Șora, presa a relatat că acesta ar fi lăsat în urmă o avere estimată la aproximativ un milion de euro. Conform informațiilor vehiculate atunci, întreaga moștenire ar fi revenit celei de-a doua soții, poeta și scriitoarea Luiza Palanciuc, cu care filosoful se căsătorise în 2014.
Însă lucrurile par să fi fost mai complicate decât păreau la prima vedere. În primăvara anului 2023, la scurt timp după decesul tatălui său, Tom Șora, stabilit în Germania, oferea declarații în care clarifica anumite aspecte legate de patrimoniul familiei.
Un punct central al disputei îl reprezintă celebrul apartament cunoscut drept „casa din Jules Michelet”, locuința în care familia Șora a trăit ani la rând și care are o puternică încărcătură simbolică pentru copii. Tom Șora a explicat că, în anii ’90, când legislația permitea chiriașilor să cumpere locuințele în care stăteau, fratele său, Andrei Șora, ar fi finanțat achiziția apartamentului, suma fiind estimată la 20.000–30.000 de mărci germane.
Potrivit declarațiilor sale, locuința a fost cumpărată cu banii lui Andrei, dar pe numele tatălui. În cadrul familiei ar fi existat o înțelegere tacită potrivit căreia ceea ce aparținea tatălui era, în mod firesc, și al copiilor. Cu toate acestea, situația s-ar fi deteriorat ulterior.
Relații tensionate și rupturi dureroase
Tom Șora a vorbit și despre o ruptură profundă între fratele său și tatăl lor. La un moment dat, Andrei Șora ar fi fost declarat „persona non grata” și nu ar mai fi avut acces în locuința pe care o finanțase. Ulterior, relațiile dintre el și Mihai Șora s-ar fi rupt definitiv.
În prezent, pe lângă Tom Șora și sora sa, Elisabeth, în proces este implicată și Sylvie Delmas, moștenitoarea lui Andrei Șora. Cei trei i-au deschis acțiune în instanță Luizei Palanciuc, sperând să obțină o parte din bunurile rămase în urma academicianului.
Sursele citate susțin că, după moartea filosofului, văduva sa ar fi rămas în apartamentul din centrul Capitalei și ar fi intrat în posesia unor bunuri de valoare, printre care cărți rare și o colecție de obiecte de artă. Tocmai aceste elemente fac acum obiectul procesului de succesiune.
Cine a fost Mihai Șora
Născut la 7 noiembrie 1916, în Remetea Mare, județul Timiș, Mihai Șora a fost fiul unui preot și a urmat studii de filosofie la Universitatea din București între 1934 și 1938. I-a avut profesori pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut asistent pe Mircea Eliade.
În 1938 a obținut o bursă a Institutului Francez și s-a stabilit la Paris, unde a lucrat între 1945 și 1948 la Centre National de la Recherche Scientifique. A debutat în 1947 la prestigioasa editură Gallimard cu volumul „Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique”, lucrare care a atras atenția mediului filosofic francez. Deși i s-a oferit cetățenia franceză, a refuzat-o.
Revenit în România în 1948 pentru a-și vizita părinții, nu a mai fost lăsat să plece în Franța, unde îl așteptau soția și copiii. Forțat să rămână în țară, timp de două decenii nu a mai publicat.
A lucrat în Ministerul de Externe în perioada Anei Pauker, apoi în domeniul editorial, având un rol esențial în dezvoltarea colecției „Biblioteca pentru toți”. După publicarea unei antologii de poezie interbelică ce includea autori controversați pentru regimul comunist, a fost îndepărtat din funcție.
După Revoluția din 1989, Mihai Șora a devenit primul ministru al Învățământului în guvernul Petre Roman, între 30 decembrie 1989 și 28 iunie 1990. A fost membru de onoare al Academiei Române, fondator al Grupului pentru Dialog Social și al Alianței Civice, implicându-se activ în viața publică până la vârste înaintate.
Din prima căsătorie cu Mariana Șora, decedată în 2011 la München, a avut trei copii: Elisabeth, Andrei și Tom. În 2014, la 98 de ani, s-a recăsătorit cu Luiza Palanciuc, gest care a atras atunci atenția opiniei publice, inclusiv din cauza diferenței mari de vârstă.
O moștenire care depășește bunurile materiale
Dincolo de disputa juridică, cazul readuce în discuție moștenirea complexă a unui intelectual care a traversat aproape întreg secolul XX și primele decenii ale secolului XXI. Dacă instanța va decide cum se împart bunurile materiale, rămâne de văzut cum va fi gestionată moștenirea simbolică și culturală a lui Mihai Șora.
Procesul aflat acum pe rol ar putea aduce noi detalii despre relațiile din interiorul familiei și despre patrimoniul lăsat în urmă de unul dintre cei mai respectați filosofi români. Cert este că, la trei ani de la dispariția sa, numele lui Mihai Șora continuă să provoace emoție, dezbatere și, iată, confruntări în sala de judecată.
