Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, să amâne pentru data de 25 martie pronunțarea asupra sesizărilor depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care contestă hotărârea Parlamentului privind numirea membrilor în Consiliile de Administrație ale Societății Române de Televiziune (SRTV – TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR – Radio România).
Decizia de amânare vine într-un context tensionat, în care AUR acuză o încălcare gravă a principiului reprezentativității politice în stabilirea componenței acestor organisme de conducere, considerate esențiale pentru funcționarea serviciilor publice de media.
Nemulțumirile AUR privind repartizarea locurilor
Formațiunea politică susține că, deși are o pondere semnificativă în actuala configurație parlamentară, a primit un singur loc în fiecare dintre cele două Consilii de Administrație. În schimb, potrivit sesizării, partide precum PNL, USR și UDMR – care ar avea o reprezentare parlamentară mai redusă – au obținut un număr egal sau chiar mai mare de poziții în structurile de conducere ale TVR și Radio România.
În documentul transmis CCR, AUR invocă încălcarea prevederilor Constituției, în special articolul 1 alineatele (3) și (5), referitoare la statul de drept și la obligația respectării legii. De asemenea, partidul face trimitere la Legea nr. 41/1994, care reglementează organizarea și funcționarea SRTV și SRR și care impune desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație în conformitate cu configurația politică a Parlamentului.
Acuzații privind ignorarea procedurii legale
Potrivit comunicatului AUR, în cadrul procedurii parlamentare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, în acord cu ponderea parlamentară a formațiunii. Cu toate acestea, susțin reprezentanții partidului, comisiile parlamentare de specialitate ar fi ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului ar fi validat o componență care nu reflectă proporțional structura politică reală a Legislativului.
„Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii 41/1994”, se arată în documentul transmis Curții Constituționale. AUR consideră că situația creată contravine atât dispozițiilor legale în vigoare, cât și jurisprudenței constante a CCR în materie de reprezentativitate politică.
Invocarea precedentelor CCR
În argumentația depusă la Curte, AUR face referire și la o decizie anterioară a CCR, respectiv cea privind Hotărârea Parlamentului nr. 28/2012, prin care instanța constituțională a sancționat o situație similară. Atunci, Curtea a stabilit că principiul reprezentativității politice trebuie respectat în desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale serviciilor publice de radio și televiziune.
Potrivit AUR, prin adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 45/2025, Legislativul ar fi ignorat aceste precedente și ar fi încălcat obligația constituțională de a respecta atât legea, cât și deciziile Curții Constituționale. Formațiunea susține că o astfel de practică afectează principiul statului de drept și legalitatea funcționării unor instituții publice fundamentale.
Ce solicită AUR
Partidul cere Curții Constituționale să admită sesizarea și să declare neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025. În opinia formațiunii, singura soluție pentru restabilirea legalității este reluarea procedurii de desemnare, astfel încât componența Consiliilor de Administrație ale TVR și Radio România să reflecte în mod real și proporțional configurația politică actuală a Parlamentului.
Amânarea pronunțării pentru 25 martie prelungește incertitudinea privind validitatea actualelor conduceri ale celor două instituții media publice. Decizia CCR ar putea avea implicații importante atât la nivel politic, cât și instituțional, în condițiile în care serviciile publice de radio și televiziune joacă un rol esențial în informarea populației și în echilibrul democratic.
Până la pronunțarea Curții, hotărârile Parlamentului rămân în vigoare, însă verdictul CCR va stabili dacă actuala formulă de conducere respectă sau nu exigențele constituționale privind reprezentativitatea politică și legalitatea procedurilor parlamentare.
