Liberalul Mircea Roșca, fost șef al PNL Prahova și fost președinte al Consiliului Județean Prahova, a revenit recent în atenția publică după ce a marcat, într-un cadru fastuos, ziua sa de naștere. Evenimentul, organizat în seara de 24 noiembrie la un restaurant din Ploiești, a fost prezentat ca o reuniune de partid cu atmosferă de petrecere “în stil mare”, la care au participat și nume grele din conducerea liberală, inclusiv premierul Ilie Bolojan și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.
Imaginile și mesajele apărute în spațiul public au alimentat imediat controversele, mai ales pentru că Mircea Roșca a fost trimis în judecată de DNA și, la nivel de percepție publică, numele lui rămâne asociat cu un dosar de corupție vechi, în care a fost acuzat de trafic de influență și de acte conexe. În plus, criticile au fost amplificate de contextul politic și social în care au apărut: discuții despre reducerea cheltuielilor publice, “tăieri de posturi” în administrație și tensiuni legate de măsuri care ar fi afectat un număr mare de angajați.
Potrivit relatărilor, premierul ar fi plecat mai devreme de la o conferință de presă pe tema restructurării din administrație pentru a ajunge la petrecere. În aceeași seară, Cătălin Predoiu, ministru de Interne și fost ministru al Justiției, ar fi fost, de asemenea, prezent la eveniment. Participarea lor a fost interpretată de critici drept un mesaj problematic: o asociere publică, la vedere, cu un coleg de partid care a trecut printr-un dosar DNA și care, la un moment dat, a ajuns inclusiv în arest.
Petrecerea a fost descrisă drept una somptuoasă, cu lăutari și meniu “ales”, iar Mircea Roșca s-ar fi lăudat cu această aniversare, expunând momente din seară alături de invitați. Tocmai această notă de triumfalism a stârnit reacții acide: pentru un segment al opiniei publice, contrastul dintre discursul despre austeritate și imaginea unei “paranghelii” politice, cu lideri de prim rang în prim-plan, a părut greu de digerat.
Dosarul care l-a urmărit ani la rând
Istoria penală a lui Mircea Roșca, așa cum reiese din comunicările și susținerile procurorilor la momentul anchetei, începe să capete contur în jurul anilor 2011–2014. În noiembrie 2014, când ocupa o poziție importantă în administrația județeană și în organizația PNL, el a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar instrumentat de DNA.
În acel moment, procurorii au susținut că, în anul 2011, Roșca ar fi pretins de la un denunțător – administrator al unei firme – suma de 20.000 de euro. Scopul ar fi fost acela de a-și exercita influența asupra unor decidenți locali din Azuga, prin intermediul președintelui organizației locale și, implicit, asupra Consiliului Local și a factorilor de decizie din cadrul Primăriei, pentru a facilita dobândirea unor terenuri de către firma denunțătorului.
DNA a arătat atunci, în esență, că din suma pretinsă o parte ar fi ajuns efectiv la Roșca, prin intermediul unei alte persoane, iar o altă parte ar fi fost direcționată “în interesul formațiunii politice” pe care o coordona la nivel județean. Formularea a fost una cu greutate, pentru că a sugerat nu doar o relație individuală de tip “influență contra bani”, ci și o posibilă instrumentalizare politică a unor resurse obținute pe căi nelegitime.
Acuzații privind contracte și intervenții în instituții
O a doua componentă, la fel de sensibilă, a vizat traficul de influență în legătură cu atribuiri de contracte de achiziții publice. Conform DNA, în perioada 2011–2014, Mircea Roșca – prezentat ca având o influență semnificativă în județ, inclusiv prin funcția de președinte al CJ Prahova – ar fi intervenit la conducerile unor instituții publice pentru ca anumite contracte să fie atribuite societăților deținute de vărul său, Adrian Rotilă.
În enumerarea procurorilor au fost menționate instituții și structuri precum Spitalul Județean, Consiliul Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (printr-un centru de recuperare), precum și alte entități publice din județ. Ideea centrală a acuzației a fost că intervenția la “factorii de decizie” ar fi urmărit să creeze un avantaj necuvenit pentru firmele respective, în cadrul procedurilor de achiziție publică.
Evoluția procesului: măsuri preventive, condamnare, apoi încetare
După arestarea preventivă, situația juridică a lui Mircea Roșca a cunoscut mai multe etape. În ianuarie 2015, el a fost plasat în arest la domiciliu, după ce Înalta Curte ar fi admis contestația împotriva deciziei de prelungire a arestului preventiv. Ulterior, în februarie 2015, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență.
La un moment dat, Roșca a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Totuși, sentința a fost anulată, motivul invocat fiind unul procedural: completul care pronunțase condamnarea nu ar fi avut specializarea necesară pentru judecarea faptelor de corupție. Asta a însemnat reluarea procesului de la zero, un scenariu frecvent în dosare complexe, unde excepțiile și chestiunile de procedură ajung să cântărească decisiv.
Finalul a venit în aprilie 2024, când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv încetarea procesului penal, pe motiv de prescripție a faptelor. Cu alte cuvinte, nu s-a mai ajuns la o soluție pe fond printr-o hotărâre definitivă care să stabilească vinovăția sau nevinovăția în raport cu acuzațiile, pentru că termenul legal în care faptele mai puteau fi sancționate penal se împlinise.
De ce a reaprins petrecerea discuția publică
În plan strict juridic, prescripția închide dosarul. În plan politic și moral, însă, rămâne întrebarea de imagine: cât de potrivit este ca lideri de prim rang să fie fotografiați și asociați festiv cu un coleg care a traversat un astfel de parcurs, cu arest, dosar DNA și un proces stins prin prescripție?
Pentru susținători, prezența la aniversare poate fi citită ca un gest de loialitate de partid sau ca o simplă participare la un eveniment privat. Pentru critici, aceeași imagine devine simbolul unei rupturi între discursul public despre reformă, disciplină și “curățenie” și reflexele vechi ale solidarității interne, indiferent de costurile de credibilitate.
În final, cazul Mircea Roșca arată încă o dată cât de mult cântărește contextul: o petrecere poate părea un detaliu monden, dar, lipită de un trecut penal și de prezența unor demnitari, devine imediat un subiect politic major, cu impact direct asupra încrederii în instituții și în mesajele de integritate pe care partidele încearcă să le promoveze.
