Un avertisment venit din Germania ridică nivelul de alertă în Europa, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu. Marc Henrichmann, un oficial german cu rol-cheie în supravegherea activității serviciilor secrete, spune că informațiile analizate de autorități indică un scenariu care nu poate fi ignorat: după uciderea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, sunt posibile reacții de răzbunare ale unor „celule adormite” afiliate Iranului, inclusiv pe teritoriul european.
Într-o declarație pentru presa germană, Henrichmann a subliniat că regimul de la Teheran a demonstrat în repetate rânduri, în trecut, că poate desfășura acțiuni de tip terorist în afara granițelor sale. Tocmai de aceea, spune el, Europa trebuie să trateze cu maximă seriozitate riscul unor operațiuni clandestine, declanșate ca represalii, în cazul în care conducerea iraniană decide să extindă conflictul dincolo de teatrul de luptă direct.
„Nu pot fi excluse acțiuni de represalii”
Oficialul german îndeamnă statele europene să fie pregătite pentru măsuri suplimentare de protecție, dacă situația o cere. Mesajul său este unul de prudență și vigilență: chiar dacă nu există indicii publice despre o amenințare iminentă într-un anumit stat, dinamica actuală poate genera decizii rapide și imprevizibile.
În evaluarea sa, Henrichmann atrage atenția că escaladarea din Orientul Mijlociu nu rămâne „doar acolo”. Efectele se pot muta în Europa prin instrumente asimetrice, dificil de anticipat și de contracarat: rețele de influență, acțiuni clandestine, atacuri țintite sau tentative de destabilizare. Iar premisa care amplifică îngrijorarea, spune el, este că regimul iranian ar lupta acum pentru propria supraviețuire, ceea ce poate crește apetitul pentru răspunsuri dure și simbolice.
Germania, în mod special, privește cu atenție aceste scenarii, pe fondul temerilor că un conflict major în regiune poate schimba direct climatul de securitate în Europa. Într-un astfel de context, „atenția” devine regulă, nu excepție, iar măsurile preventive pot face diferența înainte ca o amenințare să se materializeze.
Poziția MApN: fără amenințare militară directă asupra României
În România, Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică, 1 martie, o clarificare privind riscurile pentru teritoriul național, în raport cu evoluțiile de securitate asociate Iranului. Potrivit MApN, din datele disponibile până în acest moment nu rezultă o amenințare militară la adresa României.
Instituția subliniază însă că monitorizarea este permanentă și că structurile de apărare sunt active în regim continuu, pentru a identifica rapid orice semnal de risc. Mesajul oficial insistă pe ideea de vigilență operațională: supravegherea neîntreruptă a spațiului aerian, naval, terestru, informațional și cibernetic, astfel încât să existe capacitatea de reacție imediată în cazul în care situația se modifică.
În concluzie, în timp ce Germania avertizează asupra riscului unor represalii neconvenționale în Europa, România transmite că nu există, la acest moment, indicii privind o amenințare militară directă asupra teritoriului național. Cu toate acestea, contextul regional rămâne extrem de volatil, iar accentul pus de autorități pe prevenție și monitorizare arată că evoluțiile pot cere adaptări rapide, de la o zi la alta.
