Oana Lasconi, fiica fostei candidate la alegerile prezidențiale Elena Lasconi, a provocat un val de reacții după o postare publicată pe rețelele sociale, în care îl atacă frontal pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, și face o comparație șocantă cu ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, ucis recent în urma atacurilor americano-israeliene.
În mesajul distribuit online, Oana Lasconi folosește un limbaj extrem de agresiv și jignitor la adresa Patriarhului, afirmând, într-o formulare menită clar să scandalizeze, că Ali Khamenei ar fi fost „de un miliard de ori mai feminist și mai moral decât Satana ăla de Preafericit Părinte Daniel. Am spus ce am avut de spus”. Postarea a fost însoțită de o frază tranșantă, de tip „am spus ce am avut de spus”, semn că autoarea nu a urmărit o dezbatere echilibrată, ci mai degrabă o poziționare radicală și definitivă.
În aceeași intervenție, Oana Lasconi își conturează public o identitate asumată, descriindu-se drept „bolșevică, activistă, scriitoare în devenire și veteran în industria jocurilor”. Pe acest fundal, ea avansează și o teză controversată despre moartea lui Khamenei, susținând că nu ar fi vorba despre un simplu deces în context militar, ci despre un „asasinat”. Mai mult, încearcă să reconfigureze rolul ayatollahului în percepția publică, prezentându-l ca pe un lider religios comparabil, în esență, cu Papa de la Vatican pentru lumea șiită.
Pentru a-și susține mesajul, ea a atașat și o filmare cu un discurs al lui Khamenei, pe care o folosește ca punct de plecare pentru un atac mai amplu asupra liderilor religioși ortodocși. În comentariul care însoțește video-ul, Oana Lasconi sugerează că, în zona ortodoxă, ar fi perpetuate idei de tipul „femeile sunt impure” și „ar trebui să se supună soților”, insistând că astfel de formule sunt fie răstălmăciri, fie exagerări, și contrapune o interpretare a textelor islamice în care bărbatul ar fi „protector”, nu „stăpân”.
Afirmațiile ei au atras însă critici tocmai din cauza contrastului major dintre imaginea „mai feministă” pe care i-o atribuie lui Khamenei și realitatea dură asociată regimului iranian. În Iran, de-a lungul anilor, numeroase femei au fost arestate, condamnate, agresate sau au murit în contextul represiunii, inclusiv în episoade legate de proteste și de aplicarea strictă a codului vestimentar. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri la nivel internațional este cel al tinerei Mahsa (Jina) Amini, în vârstă de 22 de ani, care a murit în septembrie 2022 după ce fusese reținută de Poliția Morală pentru presupusa purtare „necorespunzătoare” a hijabului, fapt ce a declanșat proteste ample și indignare globală.
Pe scurt, postarea Oanei Lasconi a fost percepută ca o combinație explozivă de activism, revoltă și provocare: pe de o parte, un atac direct și insultător la adresa Patriarhului Daniel, pe de altă parte, o apărare sau, cel puțin, o reabilitare retorică a unui lider asociat de multe voci internaționale cu un sistem care a restrâns sever libertățile femeilor. În acest climat tensionat, comparația a amplificat polarizarea: susținătorii ei vorbesc despre „curaj” și „adevăr spus fără menajamente”, în timp ce criticii acuză un derapaj grav, dublat de relativizarea suferinței reale a femeilor persecutate în Iran.
Contextul general rămâne, oricum, unul extrem de încărcat: moartea lui Ali Khamenei a fost raportată în urma loviturilor americano-israeliene asupra Iranului, iar evenimentul a generat tensiuni internaționale, reacții dure și temeri legate de escaladarea conflictului în regiune. Într-o astfel de atmosferă, ieșirile publice foarte radicale, mai ales când ating simultan religia, geopolitica și drepturile femeilor, devin combustibil pentru scandal și împart rapid publicul în tabere ireconciliabile.
