Rusia a cerut luni un armistițiu imediat în Orientul Mijlociu, pe fondul unui conflict care se amplifică rapid după atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului și ripostele Teheranului în regiune. Mesajul Moscovei vine într-un moment în care tensiunile ating niveluri critice, iar scenariul extinderii războiului către alte state devine tot mai plauzibil, inclusiv prin atragerea unor actori regionali în spirala represaliilor.
Diplomația rusă a transmis că este „îngrijorată” de lărgirea campaniei militare și a descris atacurile drept o „agresiune” a SUA și Israelului, acuzând că operațiunile depășesc logica unor lovituri punctuale și riscă să împingă întregul areal într-o destabilizare de durată. În interpretarea Moscovei, miza nu ar fi doar presiunea asupra conducerii de la Teheran, ci și deteriorarea relațiilor Iranului cu vecinii arabi, printr-o escaladare care poate compromite pașii de normalizare și poate reaprinde falii vechi între capitalele din regiune.
În același timp, Rusia a condamnat ferm atacurile care lovesc ținte civile. Ministerul rus de Externe a invocat în mod special lovirea unei școli de fete din orașul iranian Minab, episod prezentat ca un simbol al costului uman tot mai mare al confruntării, și a reiterat apelul pentru oprirea imediată a ostilităților și protejarea civililor.
Pe linie diplomatică, Vladimir Putin a intensificat contactele cu liderii din Golf, într-o încercare de a poziționa Rusia drept actor capabil să transmită mesaje către Teheran și să susțină o deescaladare. Kremlinul a anunțat convorbiri separate cu președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, și cu emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, discuții în care s-a insistat pe încetarea focului, reluarea negocierilor și evitarea atragerii altor state în conflict. În dialogul cu liderul EAU, Putin ar fi subliniat că Moscova a susținut constant o soluție diplomatică pentru dosarul nuclear și a mulțumit pentru sprijinul acordat cetățenilor ruși aflați în zonă.
Tot luni, Putin a discutat și cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, iar mesajul central a rămas același: riscul extinderii confruntării către alte țări arabe și consecințele „catastrofale” ale unui război regional scăpat de sub control. În paralel, Serghei Lavrov a abordat situația cu omologul saudit, ambele părți accentuând nevoia opririi luptelor și a protejării infrastructurii civile.
În contrapondere, dinspre Washington semnalele indică o campanie care nu se va încheia rapid. La un briefing de la Pentagon, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a avertizat că operațiunile nu reprezintă „o singură acțiune peste noapte”, obiectivele militare urmând să necesite timp, iar atingerea lor putând fi „dificilă și anevoioasă”. În același registru, el a spus că armata americană se așteaptă la pierderi suplimentare, chiar dacă va încerca să le minimizeze.
Apelul Rusiei la armistițiu scoate în evidență două realități: pe de o parte, frica de o detonare regională care să cuprindă mai multe capitale din Golf și să afecteze securitatea energetică și stabilitatea economică; pe de altă parte, competiția geopolitică pentru influență, în care Moscova încearcă să se prezinte ca mediator și canal de comunicare cu Teheranul. Între declarațiile de la Kremlin și mesajele de la Pentagon, tabloul rămâne unul extrem de volatil: diplomația cere oprirea focului „imediat”, în timp ce liderii militari indică o operațiune de durată, cu costuri suplimentare anticipate.
