Sorin Grindeanu, președintele PSD, a fost audiat marți, 3 martie 2026, la Curtea de Apel București, în calitate de martor, în dosarul în care este judecată Claudița Selavărdeanu, fost vicepreședinte al ANRP, trimisă în judecată de DNA pentru permiterea accesului la informații nedestinate publicității.
Potrivit datelor prezentate public în cauză, liderul social-democrat a fost citat după ce, în cadrul mecanismului descris de procurori, una dintre persoanele cercetate ar fi invocat numele său pentru a-și crește credibilitatea și pentru a obține avantaje sau influență în jurul unor demersuri legate de dosare de despăgubire. Audierea ca martor urmărește clarificarea contextului în care numele său apare în discuțiile sau susținerile reținute în rechizitoriu.
Întâlnire tensionată la intrarea în instanță
La sosirea la Curtea de Apel, Sorin Grindeanu a avut un schimb de replici cu protestatarul Marian „Ceaușescu” (Marian Moroșanu), cunoscut pentru intervențiile sale publice în fața instituțiilor și pentru transmisiuni pe rețelele sociale. Discuția a durat câteva minute, înainte ca Grindeanu să intre în clădire pentru audiere.
Miza dosarului ANRP
Dosarul în care a fost audiat Grindeanu are la bază acuzațiile DNA potrivit cărora Claudița Selavărdeanu ar fi colectat, în perioada 16 noiembrie 2017 – 18 decembrie 2019, date personale și patrimoniale dintr-un număr foarte mare de dosare ANRP și le-ar fi pus la dispoziția unor persoane neautorizate. În actele procurorilor, aceste informații ar fi fost folosite pentru a identifica potențiali beneficiari ai despăgubirilor și pentru a formula oferte de cumpărare a drepturilor la despăgubire la sume mult sub valorile aprobate.
Procurorii au indicat, de asemenea, un prejudiciu/folos necuvenit estimat la aproximativ 8,9 milioane de lei, motiv pentru care dosarul a ajuns în instanță, alături de solicitări privind menținerea măsurilor asigurătorii.
De ce apare numele lui Sorin Grindeanu în rechizitoriu
În materialul de urmărire penală este descris și un episod distinct, cu elemente de trafic de influență: unul dintre inculpați ar fi lăsat impresia că poate interveni pe lângă factori de decizie de la vârful Executivului pentru urgentarea sau aprobarea unui dosar ANRP cu despăgubiri foarte mari, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut pretenții nefondate. În acest tip de context, invocarea unor nume grele ar fi fost folosită ca instrument de presiune și „garanție” în discuții, ceea ce explică, în logica instanței, audierea ca martor.
Cauza se află pe rolul Curții de Apel București, iar acuzațiile urmează să fie analizate și verificate în instanță, în condițiile în care toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
