Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat marți, într-o intervenție la Antena 3, că măsurile de creștere a nivelului de securitate la baza scutului NATO de la Deveselu nu trebuie interpretate ca un semn că România ar fi în pericol, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul a subliniat că este vorba despre o reacție normală, de tip preventiv, pe care structurile militare o aplică frecvent atunci când apar evenimente majore la nivel internațional.
Creșterea vigilenței este o procedură standard
Radu Miruță a precizat că „ridicarea vigilenței” înseamnă, concret, mai multă atenție la monitorizarea situației, verificări mai stricte și o intensificare a măsurilor de control în interiorul și la intrarea în obiectivele militare. Potrivit lui, astfel de ajustări nu apar doar când există un război, ci se întâmplă pe parcursul anului de mai multe ori, în funcție de evoluții regionale, alerte, exerciții sau schimbări de context.
În esență, mesajul său a fost că armata funcționează pe bază de proceduri: când apare un eveniment care ridică nivelul de incertitudine, oamenii care supraveghează sistemele „se uită mai des, se uită mai atent”, iar la porțile bazelor se trece la controale mai riguroase, inclusiv verificări suplimentare ale vehiculelor.
„Nu există niciun indicator de risc” pentru România
Ministrul a insistat că, în acest moment, autoritățile nu au date sau semnale care să sugereze o amenințare suplimentară la adresa României sau a cetățenilor români. El a spus că aceste evaluări nu sunt făcute în izolare, ci sunt validate prin schimburi de informații și verificări în cadrul aliaților NATO, ceea ce întărește concluzia că măsurile au caracter precaut, nu alarmist.
Mesajul a venit și pe fondul neliniștii publice: atunci când oamenii văd imagini cu explozii, rachete și atacuri în regiune, apare firesc întrebarea dacă România ar putea fi atinsă de consecințe directe. Radu Miruță a transmis că, la nivelul indicatorilor de risc, nu există o bază pentru o astfel de îngrijorare în acest moment.
România nu a primit solicitări pentru folosirea bazelor în operațiuni legate de Iran
Întrebat despre scenariul în care SUA ar putea cere folosirea bazelor din România pentru operațiuni asociate conflictului cu Iranul, ministrul a răspuns că, până acum, nu există o asemenea solicitare. El a explicat că astfel de cereri, atunci când apar, nu vin „generic”, ci însoțite de detalii și parametri clari, iar răspunsurile se construiesc pe baza conținutului exact al cererii, a cadrului aliat și a consultărilor.
În același timp, a punctat că România și-a respectat angajamentele în interiorul Alianței și că, în general, tipul acesta de sprijin se discută și se coordonează la nivel NATO, nu prin decizii luate izolat sau în afara cadrului de alianță. A adăugat că nu cunoaște situații în care România să fi refuzat solicitări similare în alte contexte, tocmai pentru că totul se desfășoară în baza unor proceduri și consultări.
NATO nu este parte directă în conflict
Radu Miruță a reiterat că NATO, ca alianță, nu este implicată direct în conflictul actual. Din perspectiva sa, este vorba despre o acțiune a SUA alături de Israel, iar poziția NATO este de monitorizare atentă, prudență și creșterea vigilenței, fără a exista în prezent un scenariu care să implice România în lansarea de operațiuni militare.
Oficialul a explicat, de asemenea, că reacțiile și țintele din regiune sunt legate de dinamica specifică a conflictului, nu de o intenție de a agresa NATO ca alianță, iar până acum României nu i s-a cerut sprijin și nimic de pe teritoriul țării nu ar fi fost folosit în legătură cu Iranul.
Concluzia: măsuri preventive, nu semnal de alarmă
În final, ministrul Apărării a transmis că măsurile de la Deveselu și din alte puncte sensibile sunt strict preventive și fac parte din modul normal de funcționare al sistemului militar în perioade de tensiune regională. Nivelul de prudență crește, verificările se intensifică, dar, în lipsa unor indicii concrete, autoritățile nu vorbesc despre o amenințare directă pentru România.
