Pe plan internațional, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a aprins o dispută diplomatică serioasă între Statele Unite și Spania, după ce Madridul a transmis că nu va permite utilizarea bazelor militare de pe teritoriul său pentru operațiuni legate de atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor din presa internațională, decizia vizează în special facilitățile de la Rota și Morón, folosite în regim de cooperare, dar aflate sub suveranitate spaniolă.
Reacția de la Washington a fost rapidă și dură. Donald Trump a acuzat Spania că „nu a fost prietenoasă” și a lansat amenințări privind întreruperea schimburilor comerciale cu Madridul, sugerând chiar un embargou total. În același timp, specialiști citați în presa economică au atras atenția că o măsură de acest tip ar fi complicată juridic și politic, inclusiv prin prisma faptului că politica comercială este gestionată la nivelul Uniunii Europene, nu unilateral de fiecare stat membru.
Guvernul spaniol a răspuns ferm, subliniind că orice discuție despre revizuirea relațiilor economice trebuie să se încadreze în dreptul internațional și în cadrul acordurilor UE–SUA. În paralel, presa spaniolă a prezentat poziția Madridului ca pe o decizie asumată, chiar și cu riscul unor consecințe politice și economice, argumentul central fiind lipsa unei baze legale internaționale clare pentru implicare.
Pedro Sánchez: „Nu războiului”
Tensiunea a fost amplificată și de mesajul premierului Pedro Sánchez, care a reiterat public opoziția Spaniei față de război și față de ideea că problemele lumii se rezolvă prin forță militară:
„Nu la încălcarea dreptului internațional. Nu la ideea că lumea își poate rezolva problemele doar prin conflicte armate. Și, în final, nu la repetarea greșelilor din trecut. În concluzie, poziția Guvernului Spaniei se rezumă la următoarele cuvinte: Nu războiului”.
El a cerut părților implicate să oprească escaladarea „înainte să fie prea târziu”, invocând principiul că o ilegalitate nu poate fi „reparată” cu o altă ilegalitate, pentru că de aici se nasc marile tragedii:
„Această criză ne afectează și solicităm Statelor Unite, Iranului și Israelului să ia toate măsurile necesare pentru a opri conflictul înainte de a fi prea târziu. Nu se poate răspunde la o ilegalitate cu o altă ilegalitate, astfel încep cele mai mari dezastru ale umanității”.
În același registru, Sánchez a făcut o paralelă cu trecutul, amintind de deciziile care au dus la implicarea în războiul din Irak și de efectele pe termen lung ale acelui conflict, sugerând că „greșelile” de atunci nu trebuie repetate. În discursul său, premierul a criticat și tentația unor lideri de a folosi „fumul războiului” pentru a-și acoperi eșecurile interne sau pentru a alimenta interese economice:
„Acum 23 de ani, SUA ne-a târât într-un război pentru a elimina armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, pentru a aduce democrația și a garanta securitatea globală. În realitate, a produs efectul contrar. Este inacceptabil ca unii președinți să folosească fumul războiului pentru a-și ascunde eșecul și a umple buzunarele celor bogați, cei care câștigă când nu se construiesc spitale, ci rachete”.
Contextul de la Teheran: zvonuri și scenarii despre succesiune
Pe fundalul acestor tensiuni, criza regională este însoțită și de incertitudini la vârful puterii iraniene. În ultimele zile au circulat informații contradictorii despre succesiunea la conducerea statului, unele surse susținând că Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, ar fi un favorit clar, în timp ce alte relatări vorbesc despre deliberări încă în desfășurare și despre lipsa unei confirmări oficiale publice.
În paralel, se raportează atacuri și contraatacuri în regiune, ceea ce crește presiunea diplomatică asupra capitalelor europene și amplifică riscul ca deciziile legate de baze, rute de zbor, coridoare militare și cooperare logistică să devină subiecte fierbinți în relația transatlantică.
