Realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”, Anca Alexandrescu, a intervenit public în scandalul legat de evacuarea românilor blocați în Emiratele Arabe Unite, comentând cazul Irinei Ponta, fiica minoră (17 ani) a fostului premier Victor Ponta. Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, adolescenta s-ar fi aflat printre minorii care urmau să fie transferați din Dubai către Oman, pentru a fi îmbarcați într-un zbor de repatriere dedicat „minorilor fără însoțitori”, însă ar fi fost coborâtă din autocar înainte de plecare.
„În astfel de momente, politica trebuie lăsată deoparte”
Anca Alexandrescu a susținut că, într-o criză de securitate, disputele și taberele politice ar trebui suspendate, iar statul ar trebui să se concentreze exclusiv pe protejarea cetățenilor. Ea a spus că a discutat direct cu Victor Ponta, precizând că acesta nu ar dori să comenteze pe fond în acel moment, pentru că prioritatea familiei ar fi ca Irina să ajungă în siguranță acasă.
„Nu era în vacanță, era într-un program educațional”
Un punct pe care realizatoarea l-a subliniat insistent este că Irina Ponta nu ar fi fost în zonă „la distracție”, ci ar participa la un program educațional la New York University în Abu Dhabi, în perioada vacanței școlare. În opinia Ancăi Alexandrescu, această nuanță ar trebui să conteze în modul în care publicul judecă situația și în felul în care autoritățile comunică despre caz.
Acuzația centrală: „a fost martoră la discuția dintre ministru și consul”
Cea mai gravă afirmație transmisă de Anca Alexandrescu este că Irina Ponta ar fi fost prezentă și ar fi auzit discuția telefonică dintre ministrul de Externe, Oana Țoiu, și consulul din Dubai, discuție care – în versiunea prezentată în emisiune – ar fi dus la scoaterea ei din autocar. În această cheie, Alexandrescu a formulat ideea că ar fi „cuvântul ministrului împotriva cuvântului copilului”.
Tot ea a ridicat public o întrebare practică: dacă avionul dedicat repatrierii era sau nu ocupat complet și dacă ar fi existat locuri disponibile, sugerând că transparența pe acest detaliu ar putea clarifica o parte din suspiciuni.
Critica privind comunicarea și „criteriile”
Realizatoarea a criticat explicațiile oferite de partea guvernamentală în conferințe/declarații, spunând că într-o urgență statul are obligația să-și protejeze cetățenii și să se miște rapid, nu să transforme operațiunea într-o dispută publică despre „cine plătește” sau despre presupuse etichete sociale. În argumentația ei, românii blocați ar cere în primul rând sprijin și acces la soluții, nu „favoruri”, iar costurile ar putea fi clarificate ulterior, pe canale administrative.
Contextul oficial: presiune mare pe consulate și mii de cereri
În paralel, MAE a comunicat în ultimele zile că situația din regiune este volatilă, că există un volum mare de solicitări pentru sprijin consular și repatriere și că autoritățile lucrează pe mai multe scenarii de evacuare, inclusiv prin coordonare și zboruri comerciale/soluții punctuale.
Ce rămâne sensibil în acest caz
Cazul Irinei Ponta a devenit rapid un test de credibilitate publică, pentru că are două componente explozive:
- emoția legitimă legată de minori într-o zonă de risc;
- suspiciunea că numele și contextul politic ar fi putut influența o decizie operativă.
Pe de o parte, există acuzații și declarații televizate care indică o intervenție punctuală; pe de altă parte, instituțiile invocă criterii de urgență și proceduri. Iar până la o clarificare completă (liste, locuri, decizie, motiv), spațiul public rămâne alimentat de versiuni concurente și de reacții puternice.
