Controversa legată de repatrierea românilor din zona Golfului capătă accente tot mai tensionate, după ce Daciana Sârbu, fosta soție a lui Victor Ponta și mama Irinei Ponta, a intervenit public în scandalul privind faptul că fiica lor nu a fost inclusă în zborul organizat pentru întoarcerea în România.
Într-un mesaj transmis în spațiul public, Daciana Sârbu susține că Irina este minoră din punct de vedere legal și că nu este rezidentă în Emiratele Arabe Unite, motiv pentru care familia ar fi încercat să o aducă acasă prin intermediul autorităților consulare. Potrivit acesteia, demersurile au fost făcute în mod oficial, iar adolescenta ar fi fost chemată la consulat pentru a fi preluată și dusă spre zborul care urma ruta prin Oman, în cadrul operațiunii de repatriere.
„Irina este minoră până împlinește 18 ani – așa e legal. Irina NU este rezident în UAE. Eu nu am vorbit cu nimeni – ei au chemat-o la Consulat să o ducă la zborul de Oman…”, a transmis Daciana Sârbu, precizând că a anunțat consulatul încă de sâmbătă că fiica ei se află acolo și că își dorește să o aducă înapoi în țară cât mai repede.
Dincolo de explicațiile administrative, mesajul mamei a avut și o puternică încărcătură emoțională. Daciana Sârbu afirmă că, la un moment dat, adolescenta nu ar mai fi primit răspunsuri la telefon din partea autorităților și descrie situația ca pe una dramatică, în care copilul ar fi sunat plângând și speriat. În comentariile apărute online, ea a făcut apel la empatie, încercând să transmită publicului presiunea psihologică a unei asemenea experiențe pentru un minor aflat departe de familie.
Acuzații privind locuri libere în avion
Un punct central al intervenției Dacianei Sârbu este afirmația că zborul nu ar fi fost la capacitate maximă, ceea ce ar contrazice ideea că îmbarcarea ar fi fost restricționată strict din cauza lipsei de locuri sau a prioritizării unor cazuri de urgență. „Zborul este pe jumătate gol – deci nu lua locul nimănui”, susține ea. În paralel, în spațiul public au circulat informații potrivit cărora ar fi existat locuri libere în aeronavă, aspect care a alimentat și mai mult suspiciunile și întrebările despre criteriile concrete folosite în selecția pasagerilor.
De aici, conflictul s-a mutat rapid din zona logistică în cea politică: dacă există locuri disponibile și dacă persoana în cauză este minoră, atunci de ce nu a fost inclusă? Iar dacă nu a fost inclusă, cine a luat decizia și pe ce bază?
Poziția ministrului de Externe
În centrul acuzațiilor se află ministrul de Externe, Oana Țoiu, despre care Victor Ponta și alte voci din spațiul mediatic au sugerat că ar fi intervenit în mod direct. Ministrul respinge însă această interpretare și susține că evacuările nu se fac pe criterii politice și nici prin decizii arbitrare. În mesajele și declarațiile apărute în presă, ea subliniază ideea că rolul ministrului nu este să stabilească „cine merită” sau „cine are loc”, ci să se asigure că apartenența politică nu devine criteriu pentru evacuări.
Totodată, ministrul a arătat că operațiunile de repatriere au criterii de urgență și că prioritate au, în astfel de acțiuni, grupurile de elevi și cazurile medicale cu risc ridicat, mai ales când există o presiune mare pe capacitățile de transport și pe culoarele de evacuare.
Scandalul, aprins după intervenția publică a lui Victor Ponta
Cazul a explodat în spațiul public după ce Victor Ponta a confirmat pentru presă că fiica lui nu a fost inclusă în transportul organizat pentru întoarcerea în România și a susținut că ar fi fost împiedicată să urce în avionul care repatria cetățeni români. El a sugerat că decizia ar fi fost luată la nivelul conducerii MAE, interpretare pe care ministrul o contestă.
În paralel, controversa a fost amplificată de postări și comentarii virale, inclusiv de o postare atribuită creatoarei de modă Dana Budeanu, care a insinuat că adolescenta ar fi fost lăsată în urmă „la ordin” și că motivul ar ține de numele tatălui ei. Aceste afirmații, preluate și rostogolite în mediul online și în unele publicații, au adăugat tensiune și au împins discuția spre zona acuzațiilor de discriminare politică.
Două narațiuni care se ciocnesc
În acest moment, disputa pare să se așeze între două versiuni:
- Varianta familiei, susținută public de Daciana Sârbu și Victor Ponta: Irina este minoră, nu este rezidentă în UAE, a fost preluată de circuitul consular, iar excluderea ei nu se justifică mai ales dacă ar fi existat locuri disponibile. În plus, familia sugerează o decizie de natură politică sau cel puțin o intervenție care a dus la blocarea îmbarcării.
- Varianta MAE, formulată prin reacțiile ministrului: evacuările sunt gestionate pe criterii de urgență și siguranță, nu pe criterii politice; ministrul nu „selectează” persoane și nu decide în funcție de părinți, iar informațiile vehiculate public ar fi incomplete sau interpretate tendențios.
Până la o clarificare oficială completă (o cronologie, un set de criterii explicate punctual și, eventual, un răspuns documentat despre de ce nu a fost îmbarcată Irina), cazul rămâne deschis și inflamabil. Iar faptul că în discuție este un minor amplifică sensibilitatea subiectului: publicul cere răspunsuri rapide, familia cere empatie și explicații, iar autoritățile insistă pe proceduri și priorități.
În esență, miza a depășit deja cazul punctual: scandalul ridică întrebări despre transparența criteriilor în operațiuni de repatriere, despre comunicarea dintre consulate și familii în situații de criză și despre cât de ușor poate fi politizată o intervenție care, în teorie, ar trebui să fie strict umanitară.
