Scandalul legat de repatrierea Irinei Ponta, fiica Dacianei Sârbu și a fostului premier Victor Ponta, continuă să stârnească reacții intense în spațiul public. Cazul a căpătat o puternică încărcătură emoțională după ce adolescenta, aflată în Emiratele Arabe Unite, nu a mai ajuns în avionul organizat pentru întoarcerea unor cetățeni români în țară. Familia susține că Irina a fost oprită chiar în ultimul moment, deși era minoră și fusese inclusă în demersurile de repatriere, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe afirmă că aceasta nu figura pe lista zborului de evacuare și a intrat în evidența autorităților abia după ce s-a prezentat la consulat.
Potrivit informațiilor făcute publice de părinți, Irina Ponta se afla în Emiratele Arabe Unite pentru un program educațional desfășurat la New York University Abu Dhabi, deplasarea având loc înainte ca tensiunile din Orientul Mijlociu să se agraveze. Pe fondul deteriorării situației de securitate din regiune, familia a cerut sprijinul autorităților române pentru ca adolescenta să fie adusă cât mai repede înapoi în țară. Victor Ponta a declarat public că singura lui preocupare a fost să își vadă copilul ajuns acasă în siguranță, iar ulterior cazul a intrat rapid în atenția opiniei publice.
Primele informații despre incident au apărut în mediul online, iar apoi au fost confirmate și nuanțate prin declarațiile făcute de Victor Ponta și Daciana Sârbu. Potrivit relatării lor, Irina fusese chemată la consulat pentru a fi inclusă în transportul organizat către Oman, de unde urma să decoleze cursa de repatriere spre România. În acel moment, susține familia, adolescenta s-a aflat deja în autocarul care urma să transporte elevii români spre aeroport, însă a fost coborâtă înainte de plecare, fără o explicație clară prezentată pe loc.
Daciana Sârbu a descris acele clipe ca pe unele de coșmar, spunând că a fost anunțată telefonic chiar în momentul în care fiica ei plângea și cerea să se întoarcă acasă. Fosta soție a lui Victor Ponta a povestit, într-o intervenție televizată, că a trăit un șoc profund când a auzit ce se întâmplă și că reacția ei a fost cea firească a unei mame care își știe copilul singur, speriat și blocat într-o zonă tensionată:
„În momentul în care s-a întâmplat asta, am răspuns la telefon, am auzit copilul plângând şi am aflat motivul. Orice mamă ar fi reacţionat la fel. Am simţit că înnebunesc, am întrebat ce se întâmplă. Mi s-a spus ce s-a întâmplat. (…) Copilul plângea şi spunea că nu mai suportă: Vreau acasă, cred că nu o să mai ajung niciodată!”
Ea a insistat că Irina nu ar fi luat locul nimănui și a susținut că aeronava nu era ocupată complet, afirmație contestată ulterior de MAE, care a transmis că avionul a plecat plin în limita locurilor disponibile prin mecanismul european folosit pentru evacuare.
În centrul scandalului se află și acuzațiile grave lansate de Daciana Sârbu la adresa ministrului de Externe, Oana Țoiu. Sârbu a afirmat public că ar fi primit explicații neoficiale potrivit cărora fiica ei ar fi fost considerată „o vulnerabilitate de imagine”, formulare care a amplificat și mai mult indignarea publică. Mai mult, atât ea, cât și Victor Ponta au susținut că decizia de a nu permite îmbarcarea Irinei ar fi fost rezultatul unei intervenții directe de la vârful MAE, acuzație pe care ministra a respins-o, afirmând că niciun copil nu este exclus pe criterii politice sau în funcție de numele părinților:
„Doamna ministru exact asta a făcut. A sunat și a spus că nu ‘dă bine’ să fie copilul în avion, iar lucrurile nu pot rămâne așa!”
Ministerul Afacerilor Externe a venit însă cu o versiune diferită asupra evenimentelor. Potrivit explicațiilor oficiale, Irina Ponta nu s-ar fi aflat inițial pe lista zborului de evacuare organizat prin mecanismul european și nici pe alte liste oficiale de asistență consulară. Reprezentanții MAE au susținut că adolescenta a intrat în atenția autorităților doar după ce a ajuns la consulatul României din Dubai și că repartizarea locurilor s-a făcut în funcție de procedurile deja stabilite. Totodată, instituția a respins ideea că ar fi existat o excludere pe motive politice și a transmis că prioritatea a fost gestionarea unei operațiuni dificile, desfășurate în condiții de securitate complicate.
Cazul a escaladat rapid și pe plan juridic. Daciana Sârbu a anunțat că va depune plângere penală pentru abuz în serviciu, susținând că fiica ei a trecut printr-o experiență umilitoare și traumatizantă, de neacceptat pentru un minor aflat departe de familie. În paralel, subiectul a fost preluat intens de televiziuni și site-uri de știri, unde a devenit nu doar o poveste despre repatriere, ci și una despre responsabilitatea autorităților, comunicare publică și limitele deciziilor administrative în situații de criză.
Între timp, presa a relatat că Irina Ponta a ajuns în cele din urmă în România, iar mama sa a transmis că și-a putut strânge copilul în brațe după zile de panică și incertitudine. Chiar dacă episodul s-a încheiat, cel puțin din punct de vedere practic, prin revenirea adolescentei acasă, disputa publică este departe de a se fi stins. Rămân întrebări legate de modul în care a fost gestionată situația, de existența sau nu a unei intervenții politice și de criteriile exacte după care au fost luați în evidență și îmbarcați cetățenii români aflați în pericol în regiune.
Prin amploarea reacțiilor și prin emoția pe care a generat-o, povestea Irinei Ponta s-a transformat într-un test public pentru instituțiile statului. De o parte, familia vorbește despre discriminare, abuz și o decizie greu de explicat moral. De cealaltă parte, autoritățile invocă reguli, liste oficiale și constrângeri logistice. Adevărul complet al acestei situații va depinde, cel mai probabil, de clarificările oficiale care vor urma și de eventualele demersuri legale anunțate deja de Daciana Sârbu.
