România analizează în această perioadă posibilitatea de a identifica noi spații care să poată fi folosite ca adăposturi pentru populație în cazul unor situații de urgență. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a explicat că autoritățile caută variante suplimentare de protecție, luând în calcul inclusiv parcările subterane și alte spații aflate sub nivelul solului.
Demersul vine după ce un raport al Curții de Conturi a arătat că infrastructura actuală de adăposturi din România ar putea asigura protecție pentru aproximativ 5% din populație. În acest context, Raed Arafat a făcut referire la state considerate exemple în domeniu, precum Finlanda și Elveția. Potrivit acestuia, Finlanda are o capacitate de adăpostire care acoperă aproape 88% din populație, în timp ce Elveția se apropie de 100%, existând chiar opinii potrivit cărora capacitatea de acolo depășește numărul total al locuitorilor.
Arafat a precizat că autoritățile se află deja în etapa concretă de identificare a unor noi spații care ar putea fi integrate în rețeaua de adăposturi. El a arătat că sunt analizate parcările subterane și alte zone aflate în subteran, spații care până în prezent nu au fost incluse în mod oficial în astfel de planuri. Totodată, șeful DSU a subliniat că această acțiune nu trebuie interpretată ca un semnal de alarmă privind apariția iminentă a unui pericol, ci ca o măsură firească de consolidare a capacității de reacție a statului.
Un alt tip de spațiu care ar putea avea un rol important în protejarea populației este metroul. Raed Arafat a explicat că stațiile de metrou pot servi drept adăposturi, iar în plus există și alte spații aferente infrastructurii de metrou care ar putea fi amenajate pentru a primi un număr mai mare de persoane. El a menționat că aceste zone au fost prevăzute încă din faza de proiectare, însă unele dintre ele nu sunt în acest moment complet pregătite pentru a fi utilizate la capacitate maximă.
În același timp, șeful DSU a insistat că discuțiile privind extinderea rețelei de adăposturi nu trebuie asociate automat cu perspectiva unui conflict militar apropiat. Arafat a afirmat că probabilitatea unui astfel de scenariu rămâne redusă, în condițiile în care România este stat membru NATO și al Uniunii Europene, ceea ce limitează semnificativ riscul unui conflict militar direct. Cu toate acestea, oficialul a subliniat că pregătirea este obligatorie, indiferent de cât de mică este probabilitatea unui asemenea eveniment.
Mai mult, el a explicat că măsurile de pregătire nu vizează exclusiv scenarii de război, ci orice tip de criză majoră. Printre situațiile avute în vedere se numără dezastrele naturale, precum cutremurele, incidentele tehnologice sau eventualele accidente la centrale nucleare. În acest sens, Arafat a amintit și de exercițiile desfășurate în ultimii ani pentru testarea sistemului național de intervenție, arătând că multe dintre procedurile exersate pot fi aplicate atât în situații civile grave, cât și în caz de conflict.
Pe măsură ce noi spații vor fi identificate și evaluate, acestea vor fi centralizate într-o listă oficială, organizată la nivelul fiecărui județ. Raed Arafat a precizat că populația va fi informată în legătură cu aceste locuri și că oamenii vor primi indicații despre modul în care pot ajunge la ele sau le pot folosi în caz de nevoie. El a menționat că o parte dintre spațiile de adăpost sunt deja disponibile în aplicațiile oficiale, inclusiv pe harta interactivă din aplicația DSU, unde utilizatorii pot vedea adresa celui mai apropiat adăpost.
Totodată, autoritățile colaborează și cu sectorul privat pentru creșterea rezilienței infrastructurii critice. Arafat a explicat că acest parteneriat este esențial, întrucât funcționarea unor domenii-cheie precum energia, alimentația și comunicațiile trebuie asigurată și în condiții de criză. Scopul este ca aceste sectoare vitale să își poată continua activitatea chiar și în cele mai dificile situații.
În concluzie, șeful DSU a transmis că pregătirea pentru situații de urgență trebuie să fie un proces permanent, bazat pe adaptare și îmbunătățire continuă. El a apreciat că nivelul actual de pregătire al sistemului este net superior celui din trecut, chiar dacă încă există loc pentru dezvoltare. România, spune Arafat, nu este într-o situație perfectă, dar nici nu mai este la nivelul de vulnerabilitate de odinioară.
