După atacurile recente asupra Iranului, autoritățile de la Teheran încearcă să deschidă un front juridic împotriva liderilor pe care îi consideră responsabili. Procurorul general din capitala iraniană, Ali Salehi, a anunțat inițierea unor demersuri penale care îi vizează pe Donald Trump, Benjamin Netanyahu și alte persoane despre care susține că ar fi ordonat, facilitat sau executat acțiuni militare împotriva teritoriului iranian. Potrivit relatărilor Iran International și altor publicații care citează surse judiciare iraniene, plângerea a fost trimisă către Parchetul pentru Afaceri Internaționale din Teheran, iar ancheta preliminară a fost declanșată.
Anunțul făcut de Ali Salehi arată că regimul de la Teheran încearcă să transforme confruntarea militară într-o ofensivă și pe teren juridic și politic. Oficialul iranian a transmis că dosarul nu îi privește doar pe cei doi lideri, ci și pe toți cei considerați complici, parteneri sau facilitatori ai atacurilor recente asupra Republicii Islamice. În acest fel, Iranul încearcă să construiască o narațiune oficială de răspundere penală la nivel internațional, chiar dacă efectele practice ale unui astfel de demers rămân, deocamdată, limitate.
În paralel, la Teheran și în alte zone din Iran au loc manifestații de susținere pentru noua conducere, pe fondul unei retorici tot mai radicale venite din partea structurilor de putere ale regimului. În spațiul public iranian se vorbește deschis despre răzbunare, iar figuri apropiate Gărzilor Revoluționare transmit mesaje de mobilizare și confruntare pe termen lung cu Statele Unite. Aceste declarații sugerează că autoritățile iraniene încearcă să prezinte actuala criză drept începutul unei lupte de durată, nu doar o reacție punctuală la loviturile recente.
În ceea ce îl privește pe Benjamin Netanyahu, numele său se află deja într-un cadru juridic internațional sensibil. Curtea Penală Internațională a anunțat în noiembrie 2024 emiterea unor mandate de arestare pe numele premierului israelian și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, după ce a respins obiecțiile Israelului privind jurisdicția. Instanța a precizat atunci că există motive rezonabile pentru a-i considera responsabili de crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza.
Guvernul israelian a respins ferm acele acuzații și a susținut că demersurile Curții Penale Internaționale sunt părtinitoare și motivate politic. Poziția oficială a fost că Israelul nu recunoaște legitimitatea acestor proceduri și că acuzațiile formulate împotriva premierului sunt false și absurde. În plus, Israelul nu este stat parte la Statutul de la Roma, la fel ca Statele Unite, ceea ce complică și mai mult orice tentativă de aplicare practică a unor decizii internaționale împotriva liderilor celor două țări.
Prin urmare, anunțul procurorului din Teheran are în acest moment mai ales o puternică valoare politică și simbolică. El transmite că Iranul vrea să răspundă nu doar militar și diplomatic, ci și prin instrumente judiciare, încercând să pună presiune internațională asupra Washingtonului și asupra guvernului de la Tel Aviv. Rămâne însă de văzut dacă aceste demersuri vor depăși nivelul unei proceduri interne iraniene sau dacă vor avea un ecou real în mecanismele juridice internaționale.
