Guvernele lumii trebuie să se pregătească pentru șocuri extreme și pentru situații care, până nu demult, păreau imposibil de imaginat, a avertizat directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, într-un discurs susținut la Tokyo. Șefa FMI a transmis că noul conflict din Orientul Mijlociu pune din nou la încercare rezistența economiei globale, într-un moment în care piețele energetice, comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare sunt deja sub presiune.
Potrivit Kristalinei Georgieva, chiar și în ipoteza în care actuala criză se va încheia rapid, lumea nu se va întoarce pur și simplu la vechiul echilibru. Mesajul ei pentru liderii politici a fost unul direct și apăsat: factorii de decizie trebuie să ia în calcul inclusiv ceea ce astăzi pare „de neconceput” și să se pregătească din timp pentru astfel de scenarii. În viziunea șefei FMI, noul context global este atât de fluid și de instabil, încât guvernele nu își mai permit să gândească doar în termeni de crize previzibile.
Oficialul FMI a explicat că una dintre cele mai mari surse de îngrijorare vine din energie. Ea a arătat că importante instalații petroliere și de gaze au fost afectate, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu 90%, ceea ce ridică imediat probleme majore pentru aprovizionarea globală. În mod normal, aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol și din comerțul global cu gaz natural lichefiat tranzitează această rută strategică, inclusiv aproape jumătate din importurile de petrol ale Asiei și circa un sfert din importurile sale de GNL.
În acest context, Georgieva a avertizat că securitatea energetică a redevenit o preocupare centrală pentru multe state. Ea a subliniat că, dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește, există un risc clar ca efectele sale să lovească simultan în încrederea piețelor, în ritmul de creștere economică și în inflație. Cu alte cuvinte, lumea se poate confrunta din nou cu combinația periculoasă dintre costuri mai mari, investiții afectate și presiune asupra nivelului de trai.
Șefa FMI a insistat și asupra efectului direct al scumpirii energiei. Ea a spus că prețurile mondiale ale petrolului au crescut cu aproape 50% din decembrie, în timp ce Asia și Europa se confruntă cu majorări abrupte ale prețurilor la gaze. Potrivit regulii de calcul folosite de instituție, fiecare creștere de 10% a prețului petrolului, dacă persistă pentru cea mai mare parte a anului, poate duce la o majorare de 40 de puncte de bază a inflației globale și la o reducere de 0,1–0,2% a producției mondiale.
Deși tabloul este tensionat, Kristalina Georgieva a remarcat că economia mondială a dat dovadă de o reziliență remarcabilă în ultimii ani. Ea a amintit că, în cei șase ani și jumătate de când conduce FMI, lumea a trecut prin pandemia de Covid, patru ani de război în Ucraina, o criză a costului vieții și multe alte șocuri majore. Cu toate acestea, FMI estimează în prezent o creștere economică globală de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027, semn că sistemul economic internațional a reușit până acum să absoarbă lovituri extrem de dure.
Totuși, mesajul șefei FMI este că această reziliență nu trebuie confundată cu invulnerabilitatea. Din contră, ea a sugerat că lumea intră într-o etapă în care șocurile succesive devin noua normalitate. De aceea, guvernele trebuie să renunțe la iluzia unei reveniri line la stabilitatea de altădată și să înceapă să construiască economii capabile să reziste la crize multiple, simultane și greu de anticipat.
În discursul său, Georgieva a oferit trei mari recomandări pentru state. Prima este întărirea instituțiilor și a cadrului de politici publice care susțin creșterea economică și stabilitatea. Ea a subliniat importanța băncilor centrale independente, a regulilor fiscale și a altor mecanisme care ajută economiile să gestioneze schimbarea, să limiteze riscurile și să profite de oportunități. În opinia sa, exact aceste fundații solide fac diferența între țările care rezistă și cele care sunt destabilizate de fiecare nou șoc.
A doua recomandare vizează crearea și refacerea rezervelor financiare. În sectorul privat, aceste rezerve permit companiilor să își reducă marjele de profit pentru a absorbi șocuri fără a transfera imediat costurile către consumatori. În sectorul public, ele oferă guvernelor spațiu fiscal pentru a interveni atunci când economia încetinește și cererea privată slăbește. FMI insistă că acest spațiu trebuie refăcut în perioadele bune, ideal prin cadre fiscale robuste pe termen mediu, tocmai pentru ca statele să nu fie prinse nepregătite când apare următoarea criză.
A treia recomandare este agilitatea. Kristalina Georgieva a spus că, într-o lume fluidă și incertă, nu este suficient să ai resurse, ci trebuie să știi să le folosești repede și inteligent. Ea a dat ca exemplu integrarea economică regională, arătând că Uniunea Europeană are comerț intern de aproximativ 60% din totalul comerțului său, în timp ce ASEAN este în jur de 20%, ceea ce arată cât spațiu există încă pentru consolidarea rezilienței prin cooperare regională. Tot în registrul agilității, ea a subliniat că băncile centrale trebuie să rămână orientate permanent după date și pregătite să își ajusteze rapid deciziile.
Șefa FMI a vorbit și despre transformările structurale care vor remodela economia mondială chiar dincolo de actualul conflict. Ea a dat ca exemplu dubla presiune exercitată de inteligența artificială și de schimbările demografice. AI are potențialul de a crește productivitatea, dar și de a elimina unele locuri de muncă și de a crea altele noi, ceea ce cere politici publice atent gândite. În paralel, unele societăți îmbătrânesc și au nevoie de mai multă participare pe piața muncii și de automatizare, în timp ce altele au populații tinere și au nevoie urgentă de locuri de muncă.
În esență, avertismentul transmis de Kristalina Georgieva este că lumea a intrat într-o epocă a incertitudinii permanente, în care guvernele nu mai pot conta pe vechile modele de stabilitate. Criza energetică, tensiunile geopolitice, noile tehnologii și presiunile sociale se suprapun și pot produce șocuri în lanț. De aceea, mesajul FMI este limpede: statele trebuie să își întărească instituțiile, să își refacă rezervele și să devină mai rapide și mai flexibile, pentru că următoarea criză ar putea veni dintr-o direcție pe care astăzi puțini o pot anticipa.
