Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat miercuri că situația legată de repatrierea fiicei lui Victor Ponta a fost „o eroare regretabilă”, produsă pe fondul unei comunicări paralele, care nu a urmat canalele oficiale ale ministerului. Declarațiile au fost făcute în Parlament, unde șefa diplomației române a fost chemată să ofere explicații în scandalul privind românii repatriați din Emiratele Arabe Unite, în contextul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu.
Oficialul a subliniat că principala preocupare a Ministerului Afacerilor Externe rămâne protejarea cetățenilor români și aducerea lor în siguranță acasă, fie prin curse comerciale facilitate, fie prin zboruri speciale de evacuare, în cazul persoanelor vulnerabile. Potrivit acesteia, toate ministerele de externe implicate în gestionarea celulelor de criză acționează în prezent cu același obiectiv: să sprijine cât mai eficient cetățenii aflați în zone de risc și să le asigure întoarcerea în condiții de siguranță.
Referindu-se la cazul intens mediatizat al fiicei lui Victor Ponta, Oana Țoiu a precizat că, în bazele centrale de date ale MAE și pe canalele oficiale anunțate public, nu figura niciun caz de minor neînsoțit. Ministrul a explicat că, din informațiile transmise de consulat, nu exista în evidențele oficiale o solicitare înregistrată pentru un astfel de caz, însă a insistat asupra faptului că orice minor care cere ajutor consular are dreptul să primească sprijin. Ea a adăugat că, în această situație, ar fi fost propusă o variantă alternativă de revenire în România, prin zboruri directe:
”În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor, de aceea în cazul minorului neînsoţit pe care o menţionaţi dumneavoastră, înţelegerea noastră, din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe.”
Totodată, Oana Țoiu a arătat că fiecare consulat a transmis către centrala de criză categoriile de persoane incluse în planurile de evacuare, iar printre acestea nu apărea categoria minorilor neînsoțiți. În consecință, a explicat ministrul, în grupurile planificate inițial pentru zborul respectiv nu exista o asemenea categorie, nici în formularele oficiale, nici în mesajele transmise prin canalele instituționale.
Ministrul a recunoscut însă că situația a fost complicată de o comunicare care s-a desfășurat în afara procedurilor oficiale. Potrivit acesteia, în interiorul consulatului a existat un dialog separat de înregistrările formale, ceea ce a dus la prezentarea unui minor în spațiul consular în afara programărilor și a grupurilor raportate către centrala MAE drept vulnerabile. Oana Țoiu a admis că acest lucru reprezintă o problemă serioasă și că modul de lucru poate fi îmbunătățit considerabil:
”Evident că fiecare minor are dreptul la sprijin, la suport consular. În ceea ce priveşte această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversaţie separată de înregistrările formale şi asta a dus la venirea unui minor în spaţiu consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile, evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătăţite.”
Ea a mai anunțat că, după încheierea actualei crize, va exista o analiză amplă pentru a se stabili ce anume nu a funcționat și ce măsuri trebuie luate pentru a evita repetarea unor astfel de situații. În opinia sa, presiunea uriașă generată de numărul mare de cereri de ajutor, raportat la capacitatea instituțională de răspuns, face cu atât mai importantă respectarea regulilor și a procedurilor comunicate public de statul român.
În același timp, Oana Țoiu a precizat că situația va fi analizată și din punct de vedere administrativ, inclusiv pentru a se stabili cine din cadrul consulatului a purtat discuțiile respective. Ministrul a subliniat că este firesc ca orice părinte să facă tot ce poate pentru propriul copil, însă este responsabilitatea unei instituții să ofere informații clare și la timp tuturor cetățenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele oficiale. Ea a adăugat că, indiferent cine a purtat acele conversații în consulat, răspunderea este una colectivă, nu doar individuală.
Scandalul a izbucnit după ce Daciana Sârbu și Victor Ponta au susținut public că fiica lor, Irina, ar fi fost scoasă de pe lista pasagerilor unui avion de repatriere organizat de MAE pentru copiii rămași blocați în Emiratele Arabe Unite, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit declarațiilor făcute de Daciana Sârbu, adolescenta ar fi fost dată jos din autocarul care ducea copiii la aeroport, fiind considerată o „vulnerabilitate” din cauza numelui pe care îl poartă.
Ulterior, ministrul de Externe a confirmat că a existat o discuție cu consulul din Emirate în legătură cu criteriile de selecție folosite pentru grupurile evacuate. În urma incidentului, Daciana Sârbu a anunțat că intenționează să depună o plângere penală împotriva Oanei Țoiu, pe care o acuză că a blocat repatrierea fiicei sale din Emiratele Arabe Unite.
