A izbucnit o dispută publică între vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, și premierul Ungariei, Viktor Orban, după un schimb dur de replici pe tema alegerilor și a direcției politice a Ungariei.
Tensiunile au pornit după ce Nicu Ștefănuță a transmis, din plenul Parlamentului European, un mesaj adresat maghiarilor din Transilvania, îndemnându-i să meargă la vot, dar și să fie atenți cui oferă încrederea lor. Oficialul român le-a cerut să se ferească de Viktor Orban și de partidul său, acuzând guvernul de la Budapesta că întreține teme false în loc să răspundă problemelor reale ale oamenilor.
Schimb de replici între doi oficiali de rang înalt
În intervenția sa, Nicu Ștefănuță a susținut că adevăratele dificultăți cu care se confruntă cetățenii nu sunt cele invocate de Viktor Orban, ci sărăcia, costul ridicat al vieții, corupția și lipsa perspectivelor. El a criticat discursul liderului maghiar, spunând că transformă Europa într-un dușman imaginar, în loc să o privească drept parte din soluție. Totodată, a subliniat că Ungaria a aparținut dintotdeauna spațiului european și că acolo trebuie să rămână. Mesajul său s-a încheiat cu o frază în limba maghiară adresată direct lui Viktor Orban: „nimic nu durează pentru totdeauna”.
Replica premierului ungar nu a întârziat să apară și a fost una extrem de dură. Viktor Orban l-a criticat pe Nicu Ștefănuță pentru faptul că, în opinia sa, și-a permis să le dea lecții maghiarilor chiar din Parlamentul European și să îi îndemne să voteze împotriva actualei conduceri de la Budapesta.
Viktor Orban compară Ungaria cu alte state europene și atacă indirect România
În răspunsul său, liderul de la Budapesta a prezentat o serie de măsuri pe care susține că Ungaria le-a adoptat în favoarea cetățenilor: locuri de muncă pentru cei care vor să muncească, facilități fiscale pentru mamele cu doi sau mai mulți copii, creșterea salariului minim, credite ipotecare avantajoase pentru tineri și extinderea sprijinului pentru familii.
Viktor Orban a susținut că toate aceste măsuri au fost posibile deoarece Ungaria își păstrează resursele pentru propriile priorități, nu pentru susținerea Ucrainei, marcând astfel o diferență clară între viziunea sa politică și direcția promovată de Bruxelles. În același mesaj, premierul ungar a strecurat și o referire ironică la adresa României, afirmând că, din bunăvoință, s-a abținut să comenteze starea economiei românești.
Prin această reacție, disputa dintre cei doi oficiali a depășit granița unei simple polemici politice și s-a transformat într-un nou episod tensionat în relațiile de discurs dintre liderii europeni, pe fondul unor teme sensibile precum alegerile, sprijinul pentru Ucraina, politicile sociale și direcția viitoare a Uniunii Europene.
