Statele Unite se pregătesc să disloce în România aproximativ 400-500 de militari, împreună cu echipamente de supraveghere, drone, sisteme de comunicații satelitare și avioane de realimentare în aer, după ce solicitarea americană a fost aprobată de CSAT și apoi de Parlament. Potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan, este vorba despre capabilități defensive, fără armament propriu-zis, corelate inclusiv cu sistemul Aegis Ashore de la Deveselu.
Deși inițial în spațiul public s-a vorbit mai ales despre baza de la Mihail Kogălniceanu, surse oficiale citate de HotNews, Digi24 și Euronews au explicat că solicitarea SUA vizează de fapt două baze aeriene din România: Mihail Kogălniceanu, în județul Constanța, și Câmpia Turzii, în județul Cluj. Dislocarea este aprobată pentru o perioadă temporară de 90 de zile, iar orice prelungire ar necesita o nouă decizie la nivelul CSAT.
Sursele citate spun că primele care ar urma să ajungă în România sunt avioanele de realimentare în aer, considerate esențiale pentru susținerea operațiunilor logistice și de sprijin. Odată cu ele vor fi aduse și echipamentele aferente, precum și personalul militar necesar operării acestora, astfel încât numărul total al soldaților americani suplimentari ar urma să fie de aproximativ 400-500.
Distribuirea echipamentelor între cele două baze ține, potrivit acelorași surse, de considerente logistice. La Câmpia Turzii ar urma să fie amplasate sistemele de observație și culegere de informații, inclusiv dronele, precum și o parte dintre avioanele de realimentare care nu pot fi operate de la Mihail Kogălniceanu din motive de capacitate. De altfel, SUA au deja la Câmpia Turzii un detașament de drone MQ-9 Reaper, ceea ce face ca această locație să fie deja integrată în astfel de operațiuni.
Reuters a relatat că România a aprobat folosirea teritoriului său pentru staționarea unor avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare în sprijinul operațiunilor legate de Iran, iar Nicușor Dan a insistat public asupra caracterului defensiv al acestor capabilități. Potrivit aceleiași surse, echipamentele nu transportă muniții și sunt prezentate oficial drept măsuri menite să întărească monitorizarea și apărarea.
În ceea ce privește evaluarea riscurilor, sursele oficiale citate de HotNews au afirmat că, din punctul de vedere al autorităților române, nivelul amenințării nu s-a schimbat semnificativ față de zilele precedente. Mesajul transmis public de la București a fost că România rămâne într-o zonă de siguranță și că măsurile adoptate au rol preventiv și defensiv, nu ofensiv.
