În primele luni ale anului 2026, activitatea seismică din România s-a menținut în limite obișnuite, fără evenimente care să indice, în acest moment, un pericol major imediat. Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cele mai multe mișcări tectonice au fost înregistrate în zona seismică Vrancea, iar cel mai puternic seism de până acum a avut loc pe 26 februarie 2026, cu magnitudinea de 4,5.
În total, în primele luni ale anului s-au produs zeci de cutremure de intensitate redusă și moderată, majoritatea cu magnitudini mici, specifice activității normale din această zonă. Vrancea rămâne, ca de fiecare dată, centrul principal al mișcărilor seismice din România, însă specialiștii subliniază că astfel de seisme slabe sau moderate nu sunt neobișnuite și fac parte din comportamentul firesc al regiunii.
În acest context, seismologul Gheorghe Mărmureanu spune că populația nu are motive serioase de panică pentru restul anului. În declarațiile recente, acesta a arătat că, potrivit calculelor sale, până la finalul lui 2026 în România se vor mai produce cutremure, însă nu de intensitate mare. El susține că seismele de 2, 3 sau 4 grade care apar în special în Vrancea sunt normale și nu ar trebui interpretate automat ca semne prevestitoare ale unui dezastru.
Gheorghe Mărmureanu merge chiar mai departe și afirmă că un cutremur major nu ar trebui așteptat în viitorul apropiat, ci mai degrabă după anul 2040, idee pe care a susținut-o și în anii anteriori. În opinia sa, România nu se află acum într-un interval care să indice iminența unui seism catastrofal, iar dinamica actuală a zonei Vrancea nu arată, cel puțin deocamdată, semnale alarmante.
Seismologul a amintit și de măsurile drastice luate după cutremurul devastator din 4 martie 1977, când România a fost zguduită de un seism de 7,4 grade, soldat cu peste 1.500 de morți. Potrivit acestuia, după acea tragedie, normele de proiectare antiseismică au devenit mult mai riguroase, iar clădirile ridicate ulterior au fost concepute pentru a rezista mai bine unor mișcări tectonice puternice. Din acest motiv, spune el, fondul construit mai nou oferă un grad mai mare de siguranță comparativ cu multe clădiri vechi.
Chiar și așa, specialiștii atrag atenția că lipsa unui pericol imediat nu înseamnă că populația trebuie să ignore regulile de protecție. România rămâne o țară cu risc seismic, iar pregătirea corectă poate face diferența în cazul unui eveniment important. Recomandările oficiale ale structurilor pentru situații de urgență rămân aceleași: în timpul unui cutremur trebuie evitată panica, oamenii trebuie să rămână în interior dacă se află într-o clădire, să se adăpostească sub o masă sau lângă un perete interior, să stea departe de ferestre, oglinzi și mobilier înalt și să nu folosească liftul ori scările în timpul mișcării seismice.
Dacă seismul îi surprinde pe oameni în exterior, recomandarea este să se îndepărteze calm de clădiri, cabluri, geamuri, tencuieli sau alte elemente care se pot desprinde și să se retragă spre un spațiu cât mai deschis și sigur. După încetarea mișcării, trebuie urmărite eventualele replici și respectate indicațiile autorităților.
Așadar, concluzia transmisă acum este una liniștitoare: anul 2026 nu pare, în acest moment, să anunțe un seism devastator în România, iar activitatea înregistrată până acum se încadrează în tiparul obișnuit al zonei Vrancea. Totuși, într-o țară cu istoric seismic important, prudența și informarea rămân esențiale, indiferent cât de optimiste ar fi previziunile momentului.
