Ministerul Sănătății din Federația Rusă a modificat recomandările privind controlul medical reproductiv, desfășurat din 2024 pentru evaluarea sănătății reproductive, potrivit unui document aprobat de instituție la 27 februarie.
Conform noilor prevederi, femeile din Rusia care declară în mod conștient că nu își doresc copii vor fi direcționate către un psiholog. Măsura vizează răspunsurile din chestionarul anamnestic completat de femeile cu vârste între 18 și 49 de ani. Dacă o pacientă notează „0” la întrebarea 61 – „Câți copii ați dori să aveți, inclusiv cei născuți” – se recomandă trimiterea acesteia la un consult psihologic medical, cu scopul de a-i fi încurajată o atitudine pozitivă față de nașterea copiilor, se arată în documentul Ministerului Sănătății.
În cazul bărbaților, un astfel de set de întrebări nu apare în chestionar.
În 2024, Rusia a lansat un program extins de controale medicale, care include și evaluarea sănătății reproductive. În vara anului 2025, ministrul Sănătății, Mihail Murashko, a anunțat că în urma acestor examinări au fost depistate tulburări ale funcției reproductive la 12,9% dintre femei și la 2,1% dintre bărbați. Totodată, la 9% dintre adolescenții examinați, cu vârste între 15 și 17 ani, au fost identificate diverse anomalii.
Vicepremierul Federației Ruse, Tatiana Golikova, a declarat că în 2024 procentul femeilor care au renunțat la avort a ajuns la aproape 25%, ceea ce, potrivit autorităților, a dus la „salvarea” a 42.000 de copii. Estimările publicației „Medvestnik” arată că, per total, aproximativ 168.000 de femei din Rusia intenționau să întrerupă sarcina în acel an.
La finalul lui 2024, Ministerul Sănătății rus a propus și trimiterea femeilor care iau în calcul avortul către psihologi clinici. Potrivit planului, aceștia ar fi avut rolul de a le convinge să renunțe la această decizie, în numele „menținerii sănătății reproductive”.
În plus, săptămâna trecută, deputata din Duma de Stat Ekaterina Stenyakina a propus eliminarea avorturilor din motive sociale, în lipsa unor indicații medicale, din lista serviciilor acoperite de polița de asigurare medicală obligatorie. Parlamentara și-a argumentat inițiativa prin nevoia de a îmbunătăți situația demografică, pe care a descris-o drept o problemă de securitate națională.
