Buna Vestire este sărbătorită de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 25 martie și marchează momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a adus Fecioarei Maria vestea că îl va naște pe Mesia, așa cum este relatat în Evanghelia după Luca. În tradiția populară, această mare sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de Blagoveștenie, termen de origine slavă care păstrează același înțeles al veștii bune aduse omenirii.
Semnificația profundă a acestei zile este legată de bucurie, iar primul cuvânt rostit de Arhanghelul Gavriil către Fecioara Maria întărește tocmai această idee: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei”. Astfel, Buna Vestire a rămas în conștiința credincioșilor ca o zi a speranței, a luminii și a începuturilor binecuvântate.
În calendarul popular românesc, sărbătoarea are și alte semnificații aparte. În multe zone ale țării, ziua de 25 martie este cunoscută și drept Ziua Cucului, pentru că se spune că atunci se aude pentru prima dată cântecul acestei păsări, considerată vestitoare a unor momente importante din viața omului. Potrivit tradiției, atunci când cineva auzea cucul cântând pentru prima oară, trebuia să numere de câte ori se face auzit, deoarece acest lucru ar fi arătat câți ani mai are de trăit.
Obiceiurile păstrate de Buna Vestire sunt numeroase și pline de simboluri. Se spune că în această zi este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare, ca hrană pentru îngeri, într-un gest de respect și de deschidere față de binecuvântarea cerească. În Apus, sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de sărbătoarea Zămislirii Domnului, accentuând importanța ei în istoria mântuirii.
Tradiția populară mai spune că în ziua Bunei Vestiri oamenii nu au voie să se certe, deoarece acest lucru este considerat mare păcat. Se crede că acela care intră în conflict în această zi riscă să aibă necazuri și supărări tot anul. În Bucovina, există credința că nu este bine să se pună ouă la cloșcă de Buna Vestire, fiindcă ar putea ieși pui cu înfățișare nefirească, un semn rău în imaginarul popular.
În alte regiuni ale țării, această zi era legată și de ritualuri pentru rod bogat și belșug. În unele sate, pomii din livezi erau amenințați simbolic cu toporul și stropiți cu țuică, gesturi menite să alunge răul și să aducă recoltă bogată. În Maramureș, gospodarii obișnuiesc să strângă lucrurile nefolositoare din curți și să le dea foc, într-un ritual cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor. Acest obicei este practicat la fiecare casă și continuă uneori până după miezul nopții sau chiar până în zori, având rolul de a purifica locul și de a întâmpina primăvara.
Pentru că Buna Vestire este una dintre puținele zile din Postul Paștelui în care există dezlegare la pește, această tradiție ocupă și ea un loc important în credința populară. Se spune că cine mănâncă pește în această zi se va simți tot anul ușor, bine și ferit de necazuri, „ca peștele în apă”. Totodată, în credințele vechi se amintește că pescarii nu ar trebui să arunce mămăligă în apă în această zi, pentru că astfel ar aduce nenorocire peștilor.
Una dintre cele mai frumoase și misterioase credințe legate de Buna Vestire spune că aceasta ar fi singura zi din an în care omul poate sta la masă cu îngerul său păzitor. De aceea, tradiția recomandă ca în această zi oamenii să aibă bani asupra lor, pentru a le merge bine și pentru a avea spor în casă. Se mai spune că femeile trebuie să poarte bani la sân, iar fiecare om ar trebui să mănânce măcar un colț de pâine, ca semn al belșugului și al binecuvântării ce se dorește a fi păstrată tot anul.
