La finalul mandatului său, Laura Codruța Kövesi lansează acuzații dure la adresa unor politicieni și instituții din Uniunea Europeană, despre care spune că îngreunează anchetele privind frauda și corupția. Șefa Parchetului European afirmă că una dintre cele mai apăsătoare probleme cu care s-a confruntat nu a fost construirea unei instituții independente, ci acceptarea reală a independenței acesteia de către cei din jur.
Într-un interviu acordat Euractiv, Kövesi a explicat că cea mai grea misiune din fruntea EPPO nu a fost organizarea instituției, ci faptul că Uniunea Europeană încă pare să aibă dificultăți în a tolera cu adevărat o structură care anchetează fără influențe politice. Ea a descris drept obositoare tendința unor factori de decizie de a încetini, de a complica și de a birocratiza lupta împotriva fraudei și corupției.
Procurorul-șef european a povestit că, la un moment dat, un oficial important din Comisia Europeană i-ar fi cerut să fie mai rezervată în declarațiile publice despre amploarea fraudelor descoperite de EPPO. Reacția ei a fost fermă, subliniind că instituția pe care o conduce este independentă și că are obligația de a investiga orice suspiciune, indiferent cât de sus ajung implicațiile.
În opinia sa, Uniunea Europeană și-a construit de-a lungul timpului numeroase mecanisme de prevenție, control și audit, însă acestea nu funcționează întotdeauna așa cum ar trebui. Kövesi susține că există multe structuri care, teoretic, ar trebui să identifice și să oprească fraudele, dar care în practică nu își îndeplinesc eficient rolul.
Ea a indicat cazul Greciei drept un exemplu clar al limitelor actualului sistem. În ancheta privind presupusa utilizare abuzivă a fondurilor europene destinate siguranței feroviare, după tragedia de la Tempi din 2022, EPPO s-a lovit de imunitatea politică prevăzută de Constituția elenă. Potrivit lui Kövesi, într-o astfel de situație, aflarea adevărului devine extrem de dificilă, iar procurorii nu pot merge mai departe fără schimbări legislative care însă nu pot produce efecte retroactive.
Șefa EPPO spune că problema nu este doar existența imunității pentru politicieni, ci faptul că aceasta poate bloca stabilirea faptelor și a eventualelor responsabilități. În viziunea sa, cazul din Grecia nu este singular, ci reflectă o problemă mai largă la nivel european.
Laura Codruța Kövesi a vorbit și despre tensiunile dintre EPPO și alte instituții europene. Ea a acuzat Curtea Europeană de Conturi că a opus rezistență în cadrul unor investigații care vizau posibile cheltuieli nejustificate din fonduri europene, într-un dosar legat de fostul președinte al instituției, Klaus-Heiner Lehne, care a respins acuzațiile. Litigiul dintre cele două instituții se află încă pe rolul instanței supreme a Uniunii Europene.
Un alt obstacol important, spune Kövesi, îl reprezintă lipsa resurselor puse la dispoziție de unele state membre. Ea a dat exemplul Belgiei, unde biroul EPPO ar fi avut nevoie de cel puțin opt procurori delegați, însă a pornit la drum cu doar doi, adesea fără sprijin polițienesc suficient. Această lipsă de personal și de susținere afectează serios ritmul investigațiilor, inclusiv în dosare extrem de sensibile, cum este cel referitor la contractele de vaccinuri ale Uniunii Europene.
În același timp, procurorul-șef european afirmă că EPPO se confruntă tot mai des și cu campanii de dezinformare sau atacuri personale, mai ales atunci când instrumentează cazuri cu mare impact public.
Kövesi a respins și acuzațiile potrivit cărora instituția pe care o conduce ar fi prea agresivă în anumite anchete. Din contră, ea consideră că persoanele aflate în funcții importante ar trebui să fie supuse unor standarde chiar mai ridicate decât restul cetățenilor. În opinia sa, ascunderea problemelor nu face decât să afecteze și mai mult credibilitatea instituțiilor europene.
Pe final de mandat, Laura Codruța Kövesi transmite un avertisment clar: problema nu este legată doar de anumite persoane sau de dosare izolate, ci de o mentalitate care încă persistă în interiorul instituțiilor europene. Iar aceasta, spune ea, este adevărata provocare cu care se confruntă astăzi lupta anticorupție la nivelul Uniunii Europene.
