Salariile medicilor ar putea fi regândite astfel încât să țină cont mai mult de performanță și de volumul real de muncă, nu doar de vechime sau de statutul profesional. Ideea a fost lansată de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în contextul unei reforme care vizează reorganizarea gărzilor medicale și schimbarea modului în care acestea sunt plătite. Anunțată public la începutul lunii februarie 2026, măsura are ca scop reducerea diferențelor dintre munca efectiv prestată în spitale și veniturile încasate de cadrele medicale.
Potrivit ministrului, sistemul actual de salarizare nu reflectă în mod echitabil presiunea existentă în toate unitățile sanitare. Există secții și specialități unde ritmul urgențelor este foarte ridicat, dar și zone unde activitatea este mult mai redusă. Noua formulă propusă ar urma să introducă reguli mai clare pentru plata gărzilor, punând accent pe recompensarea în funcție de activitatea concretă și de rezultatele obținute.
Reforma gărzilor medicale ar urma să aducă schimbări atât în organizarea acestora, cât și în modul de tarifare. Alexandru Rogobete a explicat că intenția este ca plata să fie îmbunătățită, însă să fie strâns legată de performanță și de contribuția reală a fiecărui medic în sistem.
Ministrul a atras atenția și asupra unor diferențe majore existente între medici din aceeași specialitate, care ajung să aibă venituri similare, deși volumul de muncă este complet diferit. El a dat exemplul chirurgilor, unde unii operează zeci de pacienți într-o săptămână, în timp ce alții au o activitate mult mai redusă, însă la finalul anului sunt remunerați la același nivel. În opinia sa, o astfel de situație nu este nici corectă, nici echitabilă.
În logica noii propuneri, indicatorii de performanță ar urma să cântărească decisiv în stabilirea sumelor plătite pentru activitatea de gardă. Astfel, recunoașterea financiară ar trebui să fie direct proporțională cu efortul depus, cu numărul cazurilor gestionate și cu complexitatea intervențiilor realizate.
Anunțul a stârnit rapid reacții în rândul medicilor. Chirurgul Ilie Albean consideră că o diferențiere a veniturilor în funcție de activitatea reală este justificată, mai ales în contextul contrastului evident dintre spitalele județene de urgență, unde presiunea este constantă, și spitalele de cronici, unde ritmul gărzilor este considerabil mai redus.
Susținătorii acestei schimbări spun că în marile spitale volumul de muncă este uriaș, iar cazurile sunt adesea complicate, în timp ce unitățile mai mici trimit frecvent pacienții către centrele universitare. Din această perspectivă, un sistem care să lege plata de activitatea efectiv desfășurată ar putea reduce frustrările și nemulțumirile legate de echitatea salarială.
Totuși, rămân numeroase întrebări legate de modul în care o astfel de reformă va fi pusă în practică. Nu este clar încă ce va însemna exact performanța în acest context, ce indicatori vor fi luați în calcul și cum vor fi evaluați medicii fără a crea alte inechități. Se discută despre criterii precum numărul intervențiilor, gradul de dificultate al cazurilor, timpii de reacție în urgențe sau rezultatele clinice, însă toate aceste aspecte trebuie definite cu precizie.
O altă provocare importantă va fi aplicarea unitară a reformei, astfel încât aceasta să nu dezavantajeze specialitățile cu profil diferit sau spitalele care funcționează în condiții mai dificile și cu resurse limitate. În lipsa unor reguli clare și bine calibrate, există riscul ca principiul echității să fie greu de aplicat în mod real.
Propunerea ministrului se înscrie într-o dezbatere mai amplă despre responsabilitate, merit și recunoașterea muncii reale în sistemul de sănătate. Până la apariția normelor concrete, cadrele medicale urmăresc cu atenție detaliile tehnice care vor arăta cum va fi transpus, în practică, principiul potrivit căruia plata ar trebui să fie făcută în funcție de performanță.
