O sursă militară iraniană citată joi de agenția Tasnim susține că, pe fondul speculațiilor tot mai intense privind o posibilă intervenție terestră americană în sudul Iranului, în rândul „luptătorilor iranieni” s-ar fi instalat un val puternic de mobilizare și entuziasm pentru ceea ce presa de la Teheran descrie drept un posibil „iad istoric”. Totuși, asemenea informații trebuie privite cu prudență, mai ales în contextul unui război în care mesajele de propagandă și demonstrațiile de forță au un rol esențial. Presa apropiată autorităților iraniene și alte publicații regionale au relatat despre acest mesaj mobilizator, însă nu există o confirmare independentă solidă din partea unor surse occidentale majore privind amploarea exactă a acestei mobilizări.
Potrivit aceleiași surse, Iranul ar fi organizat peste un milion de combatanți pentru o eventuală confruntare terestră, iar în ultimele zile ar fi existat și un număr foarte mare de cereri venite din partea tinerilor către centrele Basij, către Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice și către armată, pentru a participa la luptă. Mesajul transmis de sursa citată de Tasnim merge mai departe și susține că, dacă Statele Unite încearcă să forțeze redeschiderea Strâmtorii Ormuz prin acțiuni militare, Iranul este pregătit atât să răspundă, cât și să mențină strâmtoarea închisă. Din nou, aceste afirmații reflectă în primul rând poziționarea mediatică și psihologică a taberei iraniene.
În paralel, în presa americană au apărut informații potrivit cărora Pentagonul analizează mai multe scenarii de escaladare în războiul împotriva Iranului. Axios a relatat joi că Departamentul american al Apărării ar avea în lucru patru opțiuni militare majore din care Donald Trump ar putea alege, inclusiv variante ce vizează insule-cheie și rute strategice din apropierea Strâmtorii Ormuz. Publicația vorbește despre posibilitatea blocării sau ocupării unor puncte precum Kharg, Larak și Abu Musa, dar aceste scenarii rămân, cel puțin deocamdată, la nivel de planificare și nu reprezintă o decizie oficială de intervenție.
Pe de altă parte, există și o pistă diplomatică activă. Pakistanul a confirmat că intermediază schimburi de mesaje între Washington și Teheran, iar ministrul de externe Ishaq Dar a declarat că Statele Unite au transmis Iranului o propunere în 15 puncte pentru oprirea conflictului. Potrivit relatărilor din presa internațională, Turcia și Egiptul sprijină de asemenea acest efort de mediere. În același timp, Reuters a relatat că Islamabadul încearcă să capete un rol central într-un posibil proces de pace și chiar este luat în calcul ca eventual loc pentru discuții.
În acest context, Donald Trump a anunțat joi că prelungește cu încă 10 zile suspendarea loviturilor asupra infrastructurii energetice iraniene, până pe 6 aprilie 2026, afirmând că negocierile „merg foarte bine”, în ciuda informațiilor contradictorii din spațiul public. De cealaltă parte, Iranul a admis doar existența unor mesaje transmise prin intermediari și continuă să privească cu rezervă condițiile propuse de Washington. Astfel, deși retorica de război se intensifică, inclusiv prin amenințări privind Strâmtoarea Ormuz și mobilizări spectaculoase în presa iraniană, conflictul rămâne într-un punct extrem de tensionat, în care confruntarea militară și negocierile indirecte se desfășoară simultan.
