Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut, vineri, un pas oficial împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, trimițând o plângere prealabilă prin care cere alocarea urgentă a fondurilor necesare pentru plata restanțelor salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța supremă susține că este vorba despre drepturi salariale restante scadente în 2026, prevăzute în titluri executorii, iar neasigurarea acestor sume reprezintă un refuz nejustificat din partea autorităților.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, sumele care ar fi trebuit să ajungă la ÎCCJ au fost diminuate semnificativ, iar o parte dintre bani a fost redirecționată de coaliția de guvernare către alte cheltuieli bugetare, inclusiv măsuri sociale pentru pensionari și persoane vulnerabile, dar și către proiecte derulate de administrațiile locale. Unele relatări indică o sumă de aproximativ 1,8 miliarde de lei, în timp ce alte surse vorbesc despre 1,1 miliarde de lei redirecționate, ceea ce arată că valoarea exactă prezentată public diferă în funcție de sursă.
În documentul transmis Guvernului, ÎCCJ solicită ca instituției să îi fie puse la dispoziție toate fondurile necesare pentru achitarea acestor drepturi restante și avertizează că neincluderea sumelor în bugetul pe 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, încalcă în mod evident chiar cadrul normativ adoptat de autoritățile statului.
Instanța supremă atrage atenția că, dacă plângerea prealabilă nu va fi soluționată favorabil, va merge mai departe și va deschide o acțiune în contencios administrativ împotriva Guvernului. Mai mult, conducerea ÎCCJ avertizează că nu va cere doar obligarea autorităților la plată, ci și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili pentru întârzierea achitării acestor restanțe salariale.
Mesajul transmis de Înalta Curte este unul extrem de ferm: dacă refuzul va continua, autoritățile și persoanele implicate ar putea fi obligate să plătească despăgubiri pentru prejudiciul creat prin întârziere. În plus, în eventualitatea în care o hotărâre judecătorească nu va fi executată, ÎCCJ anunță că va solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de lege, inclusiv penalități și amenzi calculate pentru fiecare zi de întârziere.
