Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a cerut aliaților din NATO să rămână uniți în apărarea dreptului internațional și a ordinii globale, reacționând ferm la cele mai recente afirmații ale președintelui american Donald Trump despre insula arctică, teritoriu autonom aflat în componența Regatului Danemarcei.
Declarațiile lui Trump au venit într-un context tensionat, după ce liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa implicării NATO în conflictul cu Iranul, susținând într-o postare pe rețelele sociale că alianța nu a fost prezentă atunci când ar fi fost nevoie de ea și că nici în viitor nu ar putea fi de ajutor. În același mesaj, Trump a făcut referire la Groenlanda într-un mod care a stârnit reacții puternice, numind-o „acea bucată imensă de gheață, prost administrată”.
Răspunsul premierului Jens-Frederik Nielsen nu a întârziat. Acesta a respins categoric caracterizarea făcută de liderul de la Casa Albă și a subliniat că Groenlanda înseamnă mult mai mult decât imaginea rece și superficială sugerată de Trump. Potrivit acestuia, Groenlanda este casa unei populații mândre, formată din 57.000 de oameni, care muncesc în fiecare zi și își îndeplinesc responsabilitățile ca cetățeni ai lumii, cu respect față de toți partenerii și aliații lor:
„Nu suntem doar o simplă bucată de gheaţă. Suntem o populaţie mândră de 57.000 de oameni, care muncesc zi de zi ca buni cetăţeni ai lumii, cu respect deplin faţă de toţi aliaţii noştri.”
Premierul groenlandez a insistat și asupra importanței menținerii sistemului geopolitic construit după Al Doilea Război Mondial, punctând rolul esențial al NATO și al respectării dreptului internațional. În opinia sa, aceste principii fundamentale sunt astăzi puse sub semnul întrebării, iar statele aliate trebuie să rămână unite pentru a le proteja și a le menține intacte.
Tema Groenlandei a provocat tensiuni și la începutul anului, când partenerii din NATO au încercat să găsească soluții pentru a păstra coeziunea alianței, pe fondul intensificării eforturilor lui Donald Trump de a prelua insula de la Danemarca. În luna ianuarie, Casa Albă a transmis inclusiv că președintele american lua în calcul posibilitatea recurgerii la forță militară pentru a-și atinge obiectivul, fapt care a generat neliniște în Europa.
Ca reacție, Germania, Franța și alte state europene au trimis mici contingente de trupe în Groenlanda, într-un gest simbolic de solidaritate și de descurajare. Ulterior, după discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Donald Trump și-a nuanțat poziția și a afirmat că a fost stabilit cadrul pentru un posibil acord viitor, mutând disputa privind Groenlanda într-o zonă diplomatică.
La finalul lunii ianuarie, Groenlanda, Danemarca și Statele Unite au început negocieri diplomatice, iar premierul Nielsen a precizat că aceste discuții sunt încă în desfășurare și că urmează și alte întâlniri între părți.
Donald Trump și susținătorii săi continuă să afirme că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive strategice, în special pentru a contracara amenințările venite din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. De asemenea, aceștia susțin că Danemarca nu ar avea capacitatea de a garanta singură securitatea insulei.
Statele Unite dețin deja o bază militară în Groenlanda și au dreptul de a-și extinde prezența pe insulă în baza unui tratat semnat în 1951. În acest context, Jens-Frederik Nielsen a declarat că ar fi greu de înțeles ca, în condițiile în care toate părțile afirmă că doresc o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, acel acord să nu fie luat în considerare. Totuși, premierul a evitat să ofere detalii suplimentare despre subiectele discutate în cadrul negocierilor.
Chiar dacă dialogul diplomatic continuă, liderul groenlandez consideră că Donald Trump nu a renunțat complet la ambițiile sale privind insula. Jens-Frederik Nielsen a spus clar că nu crede că intenția președintelui american de a prelua sau controla Groenlanda a dispărut din ecuație.
