Negocierile dintre Iran și Statele Unite au provocat reacții tot mai tensionate la Teheran, unde tabăra conservatoare contestă mai multe prevederi ale acordului aflat pe masa discuțiilor. În timp ce președintele american Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că un memorandum ar putea fi semnat chiar duminică, autoritățile iraniene nu au confirmat oficial existența unui document final agreat de ambele părți.
Discuțiile privind o posibilă resetare a relațiilor dintre Iran și SUA au declanșat noi dispute politice interne. Reprezentanții aripii dure de la Teheran avertizează că anumite clauze ale acordului ar putea afecta suveranitatea țării și libertatea Iranului de a lua decizii în domenii considerate strategice.
Donald Trump a anunțat că un memorandum de înțelegere ar putea fi semnat duminică, zi în care liderul american împlinește 80 de ani. Cu toate acestea, Teheranul nu a confirmat public că negocierile au ajuns la un acord final și nici că documentul va fi semnat în perioada imediat următoare.
Această incertitudine privind conținutul acordului și momentul semnării alimentează tensiunile din interiorul Iranului. Mai multe grupuri conservatoare și-au exprimat deja opoziția față de propunerile discutate, acuzând că acestea ar putea pune țara într-o poziție de dependență față de Washington.
Unul dintre cei mai vocali critici este Mahmoud Nabavian, reprezentant important al taberei conservatoare iraniene. Acesta susține că, dacă Iranul va accepta acordul în forma actuală, țara ar putea ajunge într-o poziție extrem de vulnerabilă.
Potrivit lui Nabavian, semnarea documentului ar transforma Iranul „efectiv într-o colonie a Statelor Unite”, în condițiile în care acordul ar impune deschiderea Strâmtorii Ormuz inclusiv pentru Israel.
Acesta a criticat și eventualele restricții privind programul nuclear iranian. Nabavian susține că Iranul ar putea fi obligat să ceară permisiunea Statelor Unite chiar și pentru activități de îmbogățire a uraniului destinate unor scopuri civile, precum producerea de medicamente sau energie electrică.
„Dacă vrem să realizăm chiar şi cea mai mică cantitate de îmbogăţire a uraniului, ar trebui mai întâi să obţinem permisiunea Statelor Unite – chiar şi pentru scopuri precum producerea de medicamente sau electricitate”, a declarat acesta.
Mahmoud Nabavian a mai afirmat că nu există suficiente garanții privind ridicarea sancțiunilor economice și nici clarificări legate de accesul Iranului la activele sale financiare blocate în străinătate.
„Cu cât trimitem mai multe semnale de slăbiciune, cu atât războiul se apropie mai mult de noi”, a avertizat Nabavian într-un interviu televizat.
Până în prezent, textul memorandumului nu a fost făcut public, iar lipsa unor informații clare a amplificat speculațiile și nemulțumirile din Iran. Mai multe publicații iraniene au atras atenția că lipsa de transparență poate adânci diviziunile dintre facțiunile politice.
Ziarul Javan, publicație apropiată de Gărzile Revoluției Islamice, a avertizat asupra riscului unei rupturi interne tot mai vizibile. Publicația susține că unii participanți la mitingurile recente ignoră recomandările liderului suprem Mojtaba Khamenei și contribuie la intensificarea conflictelor din societate.
Potrivit ziarului, anumite persoane care iau parte la manifestații „acţionează pentru a semăna seminţele schismei şi diviziunii în rândul poporului”.
Tensiunile au ajuns și în stradă. La un protest organizat sâmbătă la Teheran, mai mulți participanți au cerut demisia ministrului de externe Abbas Araghchi și a negociatorului-șef Mohammad Bagher Ghalibaf.
În imaginile distribuite pe rețelele sociale, protestatarii au făcut referire la moartea fostului lider suprem iranian și au scandat: „Ghalibaf, Araghchi – ce se întâmplă cu sângele liderului meu?”
Manifestațiile arată nemulțumirea unei părți a societății iraniene față de direcția negocierilor cu Statele Unite și față de posibilele concesii care ar putea fi incluse în acord.
În acest context, Ali Rabiei, oficial apropiat președintelui Masoud Pezeshkian, a cerut prudență în interpretarea informațiilor apărute în spațiul public. Acesta a avertizat asupra riscului dezinformării și al construirii unor „narațiuni artificiale” care ar putea amplifica tensiunile sociale și politice.
Mesajele transmise de cele două părți rămân contradictorii. În timp ce Donald Trump a sugerat că semnarea memorandumului ar putea avea loc duminică, reprezentanți ai Gărzilor Revoluției Islamice au contestat această variantă.
Presa de stat iraniană notează că autoritățile nu au luat încă o decizie definitivă privind documentul propus de administrația americană. În plus, o parte a liderilor conservatori se opun ferm unor prevederi care ar fi incluse în textul aflat în negociere.
În încercarea de a facilita un compromis, mediatorii din Qatar s-au deplasat duminică dimineață în Iran. Rolul acestora este de a contribui la deblocarea discuțiilor și la apropierea pozițiilor celor două părți.
Surse apropiate negocierilor susțin că se ia în calcul inclusiv varianta unei semnări virtuale a memorandumului, în cazul în care se va ajunge la un acord final asupra textului.
Totuși, chiar dacă documentul ar fi semnat, procesul diplomatic nu s-ar încheia aici. Potrivit unui oficial american citat de presa internațională, memorandumul ar marca începutul unei noi etape de negocieri, care ar urma să dureze 60 de zile.
În această perioadă, Iranul și Statele Unite ar urma să discute detaliile de implementare ale acordului și pașii necesari pentru o eventuală normalizare a relațiilor bilaterale.
Până atunci, dezbaterea internă din Iran rămâne extrem de intensă. Posibilul acord cu Washingtonul continuă să provoace reacții puternice, atât în rândul liderilor politici, cât și în societatea iraniană, unde temerile privind suveranitatea, sancțiunile și securitatea națională domină discuțiile.
