Ancheta privind moartea Rodicăi Stănoiu continuă să genereze ecouri puternice, după ce în spațiul public au apărut noi declarații atribuite unui angajat al Institutului de Cercetări Juridice. Sub protecția anonimatului, acesta ar fi oferit detalii despre ultimele luni din viața fostei ministre a Justiției, vorbind despre o perioadă pe care o descrie drept marcată de vulnerabilitate, izolare și posibile influențe din partea celor din jur.
Potrivit relatărilor apărute, martorul susține că Marius Calotă, partenerul mult mai tânăr al Rodicăi Stănoiu, ar fi profitat de starea ei fragilă și ar fi urmărit să obțină semnături pe documente importante în momente în care aceasta s-ar fi aflat sub efectul tratamentelor medicamentoase. Afirmațiile sunt prezentate ca acuzații, iar investigația urmează să stabilească dacă ele se confirmă sau nu.
„Au forțat-o pe doamna Stănoiu să semneze acte”
În declarațiile atribuite angajatului, apare ideea că Rodica Stănoiu ar fi fost „înconjurată” de persoane care au prezentat situația ca pe un gest de ajutor, dar care, în realitate, ar fi putut avea alte interese. Martorul vorbește despre faptul că femeia ar fi fost într-o stare de confuzie și neputință, iar apariția lui Marius Calotă în viața ei ar fi fost percepută, cel puțin la început, ca o soluție practică: un om „cuminte”, dispus să o sprijine.
În același timp, același martor susține că această apropiere nu ar fi fost una întâmplătoare. Conform declarațiilor sale, Marius Calotă ar fi fost „introdus” în viața Rodicăi Stănoiu de Nicoleta Hegheș, prezentată drept profesoară la Universitatea Dimitrie Cantemir și colegă a fostei ministre în cadrul Institutului de Cercetări Juridice. Relatarea sugerează un mecanism de „intermediere” care, în percepția martorului, ar fi facilitat accesul lui Calotă la fosta ministră într-un moment de slăbiciune:
“A fost vulnerabilă, ea n-a știut ce se-ntâmplă cu ea, apropiatele ei din Institutul de Cercetări i l-au trimis pe Marius ca pe un băiat cuminte care o ajută, nu care profită de ea! Nu care a făcut-o să slăbească din iunie, de la lansarea cărții ei la Fundația Titulescu, unde avea mai bine de 82 de kilograme până când a murit… Nu știu câte kilograme avea, dar… era o fantomă, era slăbită… Cât de chinuită a fost această femeie!
Nu știu dacă era îndrăgostită-lulea sau era vulnerabilitatea vârstei și frica de a nu rămâne singură între 4 pereți, să nu-i aducă nimeni o pâine, o sacoșă cu mâncare.”
Descrierea degradării și a izolării
Martorul face și o descriere emoțională a transformării fizice a Rodicăi Stănoiu în ultimele luni, spunând că ar fi slăbit vizibil și că apropierea morții a găsit-o într-o stare mult mai fragilă decât cea în care fusese văzută anterior în public. El invocă un reper temporal concret, lansarea unei cărți în luna iunie, moment în care susține că aceasta ar fi avut o condiție fizică mult mai bună, comparativ cu perioada dinaintea decesului.
În declarațiile sale, martorul pune accentul și pe posibila componentă psihologică: teama de singurătate, vulnerabilitatea vârstei, nevoia de sprijin în lucrurile de zi cu zi. El sugerează că nu este clar dacă implicarea emoțională a Rodicăi Stănoiu față de partener era una profundă sau dacă era, mai degrabă, rezultatul unei frici de a rămâne fără ajutor între „patru pereți”.
Acuzația centrală: semnături sub influența tratamentelor
Punctul cel mai grav din această relatare este acuzația că fosta ministră ar fi fost determinată să semneze documente în momente în care se afla sub efectul unor medicamente, inclusiv somnifere, lucru care ar ridica întrebări serioase despre discernământ și despre validitatea unor acte. Martorul afirmă că în jurul acestei situații s-ar afla o miză financiară majoră și vorbește despre interese legate de bani și de controlul asupra unor beneficii sau resurse.
Tot în aceeași linie, martorul introduce și o altă temă, afirmând că o miză importantă ar fi fost legată de studii doctorale. El susține că Marius Calotă ar fi avut intenția de a se înscrie la doctorat într-un anumit moment din 2025 și că apropierea de Rodica Stănoiu ar fi fost asociată, direct sau indirect, cu astfel de planuri. Este o afirmație care, în absența unor probe publice, rămâne la nivel de susținere, iar ancheta ar urma să verifice dacă există elemente concrete în acest sens:
„Au forțat-o pe doamna Stănoiu să semneze acte când era sub influența neurolepticelor, a somniferelor… Tot ceea ce se-ntâmplă se-ntâmplă pe bani! Pe bani foarte mulți! Miza cea mai mare sunt doctoratele! Unde a vrut să se înscrie la doctorat în septembrie, pe 17 septembrie 2025, și Marius Calotă! Am fi avut un doctorand în criminologie chiar și cu practică! El ar fi fost foarte bun de practică!”
Reacția Nicoletei Hegheș
În același context, Nicoleta Hegheș ar fi respins acuzațiile, declarând că nu știe cine a furnizat informațiile respective. Întrebată dacă ea este persoana care l-ar fi îndrumat pe Marius Calotă către Rodica Stănoiu, aceasta ar fi evitat un răspuns direct, potrivit relatărilor.
Un caz care ridică întrebări grele
În esență, aceste declarații conturează o ipoteză dură: o persoană aflată într-o etapă de vulnerabilitate ar fi fost înconjurată de oameni care au amestecat sprijinul aparent cu interese personale. Acuzațiile vorbesc despre influență, despre manipulare și despre acte semnate în condiții discutabile, ceea ce ar putea transforma ancheta într-un dosar cu implicații serioase, dacă se confirmă.
În același timp, trebuie subliniat că, până la o concluzie oficială, toate aceste elemente rămân afirmații apărute în spațiul public și trebuie tratate ca atare. Dacă vor exista verificări, expertize și declarații oficiale, acestea vor clarifica dacă este vorba despre fapte dovedite sau despre acuzații care nu se susțin.
