Incidentul provocat de drona maritimă care a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat a determinat Ministerul Afacerilor Interne să ofere explicații suplimentare despre modul în care funcționează Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă, cunoscut drept SCOMAR. Autoritățile precizează că sistemul funcționează în parametrii pentru care a fost creat, însă acesta nu are rolul de a detecta drone maritime de mici dimensiuni.
MAI explică de ce SCOMAR nu este un sistem anti-dronă
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă folosit de Poliția de Frontieră în cadrul atribuțiilor de Gardă de Coastă. Reprezentanții instituției subliniază că acesta nu trebuie confundat cu un radar singular și nici cu un sistem militar specializat în identificarea sau neutralizarea dronelor.
Scopul principal al SCOMAR este supravegherea frontierei maritime, monitorizarea traficului naval, prevenirea migrației ilegale și combaterea infracționalității transfrontaliere. Sistemul a fost proiectat pentru identificarea și urmărirea navelor și ambarcațiunilor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de șase metri.
De ce drona ajunsă în Portul Constanța nu a fost detectată ca o țintă obișnuită
Reprezentanții MAI susțin că dispozitivul implicat în incidentul din Portul Constanța face parte dintr-o categorie tehnică diferită față de țintele pentru care SCOMAR a fost optimizat.
Drona maritimă fără pilot avea dimensiuni reduse și un profil de detecție foarte scăzut. Astfel de dispozitive au o amprentă radar mult mai mică decât navele sau ambarcațiunile clasice, ceea ce le face dificil de identificat prin sisteme concepute pentru monitorizarea traficului naval obișnuit.
Autoritățile cer evaluarea întregului mecanism de securitate maritimă
Ministerul Afacerilor Interne transmite că analiza unui astfel de incident nu trebuie limitată la funcționarea unui singur sistem tehnic. Potrivit instituției, evaluarea trebuie făcută la nivelul întregului mecanism de securitate și siguranță maritimă.
Aceasta ar trebui să includă toate componentele implicate: supravegherea, detecția, alertarea, managementul traficului naval, siguranța portuară, intervenția operativă, ordinea publică și cooperarea dintre instituțiile statului.
MAI avertizează că formularea unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor oficiale poate crea confuzie în spațiul public și poate duce la atribuirea prematură a unor responsabilități.
Garda de Coastă colaborează cu instituțiile implicate
În același comunicat, autoritățile precizează că Garda de Coastă menține permanent schimbul de informații cu structurile responsabile de siguranța și securitatea maritimă.
Instituția susține că sprijină coordonarea măsurilor necesare și lucrează împreună cu celelalte autorități pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de incidentul din Portul Constanța.
Ministerul Afacerilor Interne a transmis că va continua să acționeze, prin structurile sale specializate, pentru protejarea cetățenilor, menținerea ordinii publice și întărirea cooperării interinstituționale în domeniul securității maritime.
Incidentul din Portul Constanța ridică noi întrebări despre siguranța maritimă
Drona maritimă care a ajuns în apele românești și s-a autodetonat în Portul Constanța a declanșat o dezbatere amplă privind capacitatea autorităților de a monitoriza și gestiona astfel de amenințări.
Prin explicațiile oferite, MAI încearcă să clarifice faptul că SCOMAR nu a fost proiectat pentru detectarea unor drone maritime de mici dimensiuni, ci pentru supravegherea frontierei maritime și a traficului naval.
Anchetele și evaluările instituționale continuă, urmând ca autoritățile să stabilească exact circumstanțele în care dispozitivul a ajuns până în zona portuară a Constanței.
