Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu a readus presiune uriașă pe piețele energetice și a împins din nou în sus prețul petrolului, pe fondul blocajelor apărute în zona Golfului și al perturbării fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, tot mai multe state recurg la măsuri de urgență, de la folosirea rezervelor strategice până la limitarea consumului de combustibili.
Prețul petrolului a urcat din nou puternic, iar efectele s-au văzut imediat și pe burse, unde investitorii au reacționat negativ la perspectiva prelungirii războiului. În paralel, avertismentele economiștilor devin tot mai apăsate: dacă barilul se menține peste pragul de 100 de dolari pentru o perioadă mai lungă, economia globală ar putea încetini vizibil, iar inflația ar urma să crească semnificativ. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a avertizat deja că un asemenea scenariu ar afecta lanțurile de aprovizionare și ar slăbi ritmul de creștere economică în mai multe regiuni.
Printre țările care au început să ia măsuri se află și Japonia. Premierul Sanae Takaichi a confirmat că autoritățile de la Tokyo au început deja să elibereze petrol din rezervele private, iar de la 26 martie au trecut și la folosirea rezervelor de stat, pentru a preveni eventuale probleme de aprovizionare. Măsura face parte din răspunsul coordonat al statelor membre ale Agenției Internaționale a Energiei, după escaladarea crizei energetice provocate de război.
Și alte state europene au început să reacționeze. Austria a aprobat eliberarea a 325.000 de tone de țiței din rezervele strategice, în încercarea de a reduce presiunea de pe piață și de a evita efectele unei eventuale penurii. În multe capitale europene se discută deja despre noi măsuri de protecție pentru economie și populație, în condițiile în care tensiunile geopolitice riscă să se transforme rapid într-o criză energetică de amploare.
În Slovenia, autoritățile au mers și mai departe și au introdus restricții directe la pompă. Șoferii pot cumpăra cel mult 50 de litri de combustibil pe zi, în timp ce firmele și utilizatorii considerați prioritari au un plafon zilnic de 200 de litri. Guvernul de la Ljubljana a explicat că măsura vine pe fondul golirii rapide a unor benzinării și al creșterii cumpărărilor de panică.
Slovacia a adoptat, la rândul ei, măsuri excepționale pentru a limita presiunea asupra pieței. Guvernul a permis restricționarea vânzărilor de motorină și a autorizat prețuri mai mari pentru vehiculele înmatriculate în străinătate, într-o încercare de a descuraja așa-numitul „turism pentru carburanți”. Comisia Europeană a transmis însă că aceste măsuri sunt incompatibile cu legislația Uniunii Europene.
În România, președintele Nicușor Dan a declarat joi că, în orizontul imediat, nu se pune problema unei raționalizări a carburanților. Șeful statului a spus că autoritățile speră la reluarea traficului normal prin Strâmtoarea Ormuz și la o calmare a pieței internaționale a petrolului, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor noi măsuri dacă actuala criză se va prelungi. Tot joi, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență valabilă până la 30 iunie, care prevede măsuri pentru protejarea economiei și a populației în contextul crizei energetice.
Pe fondul acestor evoluții, și Comisia Europeană a ales să amâne prezentarea propunerii legislative privind interzicerea totală a importurilor de petrol rusesc, invocând actualul context geopolitic și tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu. Decizia arată cât de puternic influențează acest conflict piețele energetice și cât de rapid pot fi forțate guvernele să își schimbe planurile economice și strategice.
