Războiul din Orientul Mijlociu a ajuns în ziua a 20-a și nu există, deocamdată, semne clare că tensiunile s-ar apropia de final. Din contră, conflictul intră într-o etapă și mai periculoasă, după ce Iranul a lansat un atac asupra complexului energetic Ras Laffan din Qatar, considerat cel mai mare terminal de export de gaze naturale lichefiate din lume. Lovitura a amplificat îngrijorările la nivel internațional, iar președintele american Donald Trump a avertizat că orice repetare a unor astfel de atacuri va atrage represalii extrem de dure.
Consecințele se văd deja pe piețele energetice. Prețul petrolului a urcat din nou și a depășit pragul de 110 dolari pe baril, în timp ce gazul european a sărit până aproape de 54-55 de euro pe MWh, pe fondul temerilor legate de aprovizionare și de o posibilă extindere a atacurilor asupra infrastructurii din Golf.
Ce s-a întâmplat după atacul Iranului
Potrivit informațiilor apărute până acum, Iranul a lansat mai multe rachete asupra infrastructurii energetice din Qatar. Una dintre ținte a fost orașul industrial Ras Laffan, unde se află cel mai important centru de procesare și export al gazului natural lichefiat din această țară. Autoritățile din Qatar au anunțat că atacul a provocat pagube importante, chiar dacă nu au fost raportate victime. Doha a reacționat dur și a declarat persona non grata atașații militar și de securitate ai ambasadei Iranului.
În paralel, Teheranul a avertizat că și alte instalații energetice din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea deveni ținte, după ce propriile sale facilități de la South Pars și Asaluyeh au fost atacate. Escaladarea a alimentat temerile privind o criză energetică regională de proporții, mai ales în contextul în care Qatarul asigură aproximativ o cincime din exporturile globale de LNG.
Donald Trump a reacționat imediat și a transmis că Iranul nu trebuie să mai lovească teritoriul Qatarului, aliat strategic al Statelor Unite. Liderul american a mers și mai departe, amenințând că, în cazul unor noi atacuri iraniene asupra Qatarului, SUA ar putea răspunde prin lovirea masivă a infrastructurii energetice iraniene, inclusiv a câmpului South Pars.
În acest climat exploziv, Trump și-a reluat și criticile la adresa aliaților din NATO, reproșându-le că susțin verbal poziția Washingtonului, dar evită să se implice concret. Mesajul său vine într-un moment în care administrația americană încearcă să țină sub control atât răspunsul militar, cât și efectele economice globale ale conflictului.
