Moartea ayatollahului Ali Khamenei, survenită în urma loviturilor americano-israeliene din 28 februarie, a produs un șoc la Moscova și a alimentat, în cercurile de putere din Rusia, o retorică tot mai dură despre „asasinarea” liderilor aliați. Vladimir Putin a condamnat public uciderea lui Khamenei, calificând-o drept o „crimă” comisă „cu o încălcare cinică” a normelor de moralitate și a dreptului internațional.
Cu doar câteva luni înainte, Putin respingea însăși ideea ca Khamenei ar putea fi eliminat într-un atac: „Nici măcar nu vreau să discut despre asta”, declara el, potrivit relatărilor presei și agenției ruse TASS.
Între reacția oficială și temerile din culise
Dincolo de comunicatul de condamnare, presa occidentală a descris momentul ca pe un declanșator psihologic pentru Kremlin. Politico, într-o analiză, susține că asasinarea lui Khamenei ar fi reactivat două reflexe vechi ale lui Putin: frica legată de propria supraviețuire politică și instinctul de a „câștiga cu orice preț” războiul din Ucraina, ca element definitoriu al supraviețuirii regimului. E vorba, așadar, de interpretări și lecturi politice, nu de informații confirmate oficial de Kremlin.
În același registru, Reuters arată că, în Rusia, reacțiile cele mai aspre au venit din zona „durilor” (naționaliști, comentatori pro-război), care au văzut loviturile asupra Iranului ca dovada că Washingtonul este imprevizibil și periculos, cerând Kremlinului să „dublezе miza” în Ucraina, nu să caute compromisuri.
„Aliații noștri sunt eliminați”
Moartea lui Khamenei a fost încadrată în Rusia într-o narațiune mai amplă: aceea că aliații Moscovei sunt loviți pe rând. Reuters notează, de pildă, că Khamenei este prezentat drept al treilea lider apropiat de Rusia „căzut” într-un interval relativ scurt, după evenimentele din Siria și Venezuela.
Pe acest fond, reacțiile unor figuri ruse au fost tăioase. Dmitri Medvedev a folosit momentul pentru a ataca Washingtonul și a sugera că „adevăratele culori” ale lui Trump au ieșit la iveală, în timp ce ideologi și comentatori ultranaționaliști au avertizat că „urmează și alții” – cu subtextul că Rusia ar putea deveni o țintă în logica escaladării.
Trauma Gaddafi, „lecția” care l-a marcat pe Putin
Temerile lui Putin legate de eliminarea brutală a liderilor nu sunt noi. După uciderea lui Muammar Gaddafi în 2011, mai multe analize și relatări (inclusiv citându-l pe jurnalistul Mikhail Zygar) arată că imaginile de atunci l-au marcat profund pe liderul rus și au contribuit la felul în care Kremlinul privește intervențiile occidentale și schimbările de regim.
În acest tablou, moartea lui Khamenei este prezentată ca o confirmare a celui mai întunecat scenariu pe care Putin spunea, recent, că nici nu vrea să îl rostească. Iar consecința, potrivit interpretărilor din presa occidentală și presiunilor interne descrise de Reuters, ar putea fi o Moscovă și mai suspicioasă, mai dură în mesaj și mai puțin dispusă să cedeze în dosare precum Ucraina.
