Paștele din acest an va fi celebrat în condiții cu totul neobișnuite la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, unul dintre cele mai importante locuri ale creștinătății. Pentru prima dată după multe generații, slujbele din Săptămâna Mare și de Paște vor avea loc cu ușile închise, fără accesul publicului larg, în urma restricțiilor impuse de autoritățile israeliene pe fondul situației de securitate din regiune.
Decizia, considerată una fără precedent, a fost anunțată de cardinalul Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului. Acesta a precizat că liturghiile vor fi oficiate în interiorul bisericii, cu participarea unui număr foarte restrâns de credincioși, iar restul slujbelor vor fi urmărite de la distanță, prin transmisiuni live.
Tensiunea a crescut după incidentul din 29 martie 2026, în Duminica Floriilor, când poliția israeliană i-a blocat accesul cardinalului în Biserica Sfântului Mormânt, invocând motive de securitate legate de războiul în curs cu Iranul. Episodul a provocat reacții internaționale puternice și a fost criticat de lideri politici și religioși din mai multe state.
Ulterior, după presiuni și reacții diplomatice, premierul israelian Benjamin Netanyahu a revenit asupra situației și a permis accesul cardinalului pentru oficierea slujbelor din Săptămâna Mare. Chiar și așa, regulile pentru Paște au rămas foarte stricte, iar accesul publicului nu a fost redeschis.
Patriarhul latin a descris incidentul drept o neînțelegere și a subliniat că nu cere tratament preferențial, ci doar aplicarea echitabilă a regulilor pentru toate locurile sfinte din Ierusalim. În același timp, restricțiile nu vizează doar spațiile creștine, ci și alte situri religioase majore, precum Zidul Plângerii și moscheea Al-Aqsa, în contextul măsurilor generale de securitate.
În aceste condiții, Paștele de la Ierusalim va avea anul acesta o încărcătură aparte: fără mulțimile obișnuite de pelerini, fără acces liber în unul dintre cele mai sacre locuri ale lumii creștine, dar cu slujbe transmise în direct pentru credincioșii din întreaga lume. Este o schimbare majoră, care reflectă cât de puternic afectează actualul conflict viața religioasă din Țara Sfântă.
