România intră în 2026 într-un context economic apăsător, marcat de presiuni bugetare mari, inflație încă ridicată și un climat regional tensionat, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu. În acest tablou complicat, proiectul bugetului de stat este așteptat cu mare interes, pentru că el va arăta cum încearcă Guvernul Bolojan să împartă resurse limitate între nevoia de investiții, presiunea cheltuielilor publice și obligația de a reduce deficitul. Premierul Ilie Bolojan a spus recent că bugetul este construit astfel încât deficitul să coboare la 6,2% din PIB, față de 7,7% anul trecut.
Potrivit datelor prezentate public după publicarea proiectului, statul mizează pe venituri bugetare de aproximativ 736,5 miliarde de lei și pe un nivel record al investițiilor publice, de peste 163 de miliarde de lei, adică mai mult de 8% din PIB. Guvernul susține că această construcție bugetară încearcă să păstreze un echilibru între consolidarea fiscală și continuarea marilor proiecte, într-un an în care absorbția fondurilor europene și închiderea unor proiecte din PNRR sunt considerate esențiale.
În același timp, bugetul poartă clar amprenta unei perioade de austeritate și prudență. Bolojan a avertizat încă din februarie că spațiul pentru noi cheltuieli este foarte redus și că statul are capacitate limitată de a începe investiții noi, în condițiile în care multe proiecte deja lansate nu au acoperire completă. El a vorbit și despre presiunea uriașă pusă pe buget de costul dobânzilor, care au ajuns la circa 3% din PIB.
La împărțirea banilor, unele ministere ies clar în câștig. Conform proiectului analizat în presă, Ministerul Apărării primește o alocare mai mare cu 16,5% față de anul anterior, în timp ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are una dintre cele mai spectaculoase creșteri, de 72%. Creșteri puternice apar și la Energie, unde bugetul urcă cu 268%, pe fondul unor nevoi mari legate inclusiv de decontările din schema de plafonare a prețurilor la energie și gaze.
Pe de altă parte, alte domenii importante primesc mai puțin decât anul trecut. Ministerul Transporturilor are o alocare mai mică cu 3,7%, Ministerul Dezvoltării pierde 21%, Ministerul Sănătății scade cu 13%, iar Ministerul Muncii cu 7,5%, potrivit datelor apărute din proiectul de buget. Aceste cifre arată că, deși Guvernul vorbește despre investiții record, nu toate sectoarele sunt tratate la fel, iar unele zone sensibile vor funcționa sub presiunea restrângerii resurselor.
Pentru populație, semnalul este mai degrabă unul de așteptare și reținere decât de relaxare. Guvernul a anunțat că salariile și pensiile rămân în linii mari înghețate, în timp ce sprijinul pentru pensionarii cu venituri mici este încă discutat politic, fără o formulă finală clară. Premierul a spus că se caută soluții pentru cei cu pensii mici, însă marja bugetară este limitată, iar orice ajutor trebuie încadrat într-o construcție fiscală strictă.
O altă necunoscută importantă este ce se va întâmpla în Parlament. PSD urmează să decidă dacă va susține bugetul propus de Guvernul Bolojan sau dacă se va alătura opoziției pentru a propune amendamente. Sorin Grindeanu a anunțat deja că social-democrații vor stabili în forurile interne poziția finală, ceea ce înseamnă că dezbaterea parlamentară ar putea aduce modificări importante în planul de cheltuieli pentru 2026.
Așadar, România pornește în noul an bugetar cu un plan construit sub semnul echilibrului forțat: investiții mari pe hârtie, presiune puternică pe deficit, bani mai mulți pentru apărare și energie, dar resurse limitate pentru măsuri sociale și pentru unele ministere-cheie. Într-o economie încă fragilă, proiectul de buget nu promite confort, ci mai degrabă o încercare dificilă de a ține statul pe linia de plutire.
