Cinci state europene și Japonia au anunțat, printr-o declarație comună, că sunt pregătite să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. În același timp, premierul Japoniei, Sanae Takaichi, este așteptat joi la Casa Albă, potrivit news.ro.
Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Marea Britanie și Japonia transmit un semnal comun
Cele cinci mari puteri europene – Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Marea Britanie – alături de Japonia, au transmis joi că sunt dispuse să susțină demersurile menite să garanteze circulația în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Totodată, cele șase state au anunțat că vor lua măsuri pentru calmarea piețelor energetice, afectate puternic de blocajele din zonă.
„Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare”, se arată în declarația comună. În același document, statele semnatare salută și implicarea țărilor care participă deja la pregătirea unor planuri concrete pentru stabilizarea situației.
Mesaj dur la adresa Iranului
Comunicatul celor șase țări condamnă ferm acțiunile Iranului și cere Teheranului să oprească imediat atacurile. Liderii celor cinci state europene și ai Japoniei denunță atacurile lansate asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, loviturile asupra infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere, precum și blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene.
În plus, aceste state au cerut instituirea imediată a unui moratoriu general asupra atacurilor împotriva infrastructurii civile, mai ales a obiectivelor energetice din Golf. Solicitarea vine după atacurile iraniene asupra instalațiilor de gaz de la Ras Laffan din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume.
Măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice
Pe lângă componenta de securitate, cele șase țări au anunțat că vor colabora cu anumite state producătoare de energie pentru creșterea producției și stabilizarea piețelor. În declarația comună se salută și utilizarea rezervelor strategice de petrol, cu precizarea că pot urma și alte măsuri dacă situația o va impune.
Statele semnatare au transmis că sunt pregătite să continue eforturile pentru temperarea efectelor economice ale crizei, fără a oferi însă detalii suplimentare despre mecanismele concrete care vor fi activate.
Blocajul din Ormuz continuă să lovească economia globală
Situația din Strâmtoarea Ormuz rămâne una extrem de tensionată. Aproape paralizată de acțiunile Teheranului, această rută strategică este esențială pentru economia mondială, prin ea tranzitând, în mod normal, aproximativ o cincime din producția globală de petrol, dar și cantități importante de gaze naturale lichefiate.
Blocajele au provocat o creștere puternică a prețurilor la hidrocarburi, cu efecte la scară internațională. Pentru a calma piețele, Agenția Internațională a Energiei a eliberat 400 de milioane de barili din rezervele sale strategice de țiței și a anunțat că este pregătită să pună la dispoziție și alte stocuri, dacă va fi necesar.
20.000 de marinari, blocați pe mii de nave
În prezent, aproximativ 20.000 de marinari se află blocați pe circa 3.200 de nave în zona Strâmtorii Ormuz. În încercarea de a găsi soluții urgente, Organizația Maritimă Internațională desfășoară la Londra, miercuri și joi, o reuniune de criză, cu scopul declarat de a identifica măsuri practice pentru asigurarea securității maritime în regiune.
În ultimele zile, Iranul a permis trecerea doar a unor nave aparținând țărilor considerate aliate, avertizând că vasele provenite din state pe care le consideră ostile vor fi blocate.
Context tensionat după apelul lui Donald Trump
Declarația comună a celor șase state vine după ce Donald Trump a cerut sprijin pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. La acel moment, solicitarea sa a fost întâmpinată cu rezerve sau refuzuri din partea mai multor aliați, lucru care l-a iritat pe liderul american. Ulterior, Trump a transmis că nu mai are nevoie de ajutorul nimănui.
Inițial, mai multe state occidentale s-au arătat reticente în privința unei implicări directe, mai ales pe fondul faptului că administrația americană nu s-ar fi consultat cu aliații înainte de declanșarea conflictului. În acest context, anunțul comun făcut joi de cele cinci țări europene și Japonia marchează o schimbare importantă de ton și sugerează o disponibilitate mai mare pentru acțiuni coordonate în vederea securizării uneia dintre cele mai sensibile rute maritime din lume.
Estonia, primul stat european care s-a arătat dispus să discute concret cu SUA
Înaintea acestui anunț comun, ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, declara că este deschis la discuții cu Statele Unite în privința unui posibil ajutor oferit de Estonia în contextul crizei din jurul Iranului. Oficialul spunea că urmează să se întâlnească cu reprezentanți americani și alți lideri din domeniul apărării.
Acesta a precizat că nu a existat o solicitare directă din partea Washingtonului către Tallinn, dar că apelurile generale lansate de SUA către aliații NATO au determinat Estonia să se arate dispusă la dialog.
Pevkur a sugerat că experiența Estoniei în domeniul deminării ar putea fi utilă, mai ales în contextul informațiilor potrivit cărora Iranul ar mina Strâmtoarea Ormuz. Totuși, el a subliniat că o astfel de operațiune ar necesita existența unui armistițiu.
Europa caută echilibru între prudență și implicare
În ultimele zile, pozițiile aliaților au fost nuanțate. Unele state au exclus categoric o implicare militară, în timp ce altele au lăsat deschisă posibilitatea unui sprijin condiționat. De exemplu, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a sugerat că Europa ar putea fi dispusă să ajute, dacă Statele Unite ar oferi în schimb un sprijin mai consistent pentru Ucraina.
Totodată, premierul Spaniei a calificat războiul din Iran drept unul unilateral și a avertizat că acesta riscă să afecteze grav ordinea internațională.
În acest peisaj complicat, declarația comună semnată de cele cinci mari state europene și Japonia arată că presiunea economică și strategică provocată de blocarea Strâmtorii Ormuz determină marile puteri să caute o formulă de intervenție sau cooperare, chiar și într-un context diplomatic extrem de fragil.
