Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului, marcând un moment important pentru legislația din România. Este pentru prima dată când noțiunea de femicid este introdusă în mod explicit în cadrul legal românesc.
Proiectul a trecut cu o majoritate covârșitoare, înregistrând 284 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și două abțineri. Următorul pas este trimiterea actului normativ la președinte, pentru promulgare.
Noua lege definește oficial femicidul ca formă de violență bazată pe gen. Potrivit textului adoptat, este vorba despre uciderea intenționată a unei femei sau despre moartea unei femei survenită în urma loviturilor, vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni comise cu violență, indiferent dacă autorul este un membru al familiei sau o altă persoană. Fapta este încadrată similar omorului calificat și poate fi sancționată cu pedepse cuprinse între 15 și 25 de ani de închisoare sau chiar cu detenție pe viață.
Datele prezentate în expunerea de motive arată dimensiunea alarmantă a fenomenului. Din cele 33 de infracțiuni de omor asupra unui membru de familie înregistrate de IGPR în primele opt luni ale anului 2025, 69% au reprezentat femicide comise de un membru al familiei, ceea ce înseamnă 23 de femei sau fete ucise. Media indicată este de aproximativ trei victime pe lună în astfel de cazuri. La nivelul ultimelor 12 luni, bilanțul este și mai grav: 59 de cazuri de femicid, adică aproape cinci victime în fiecare lună.
Legea aduce și măsuri suplimentare de protecție pentru victimele indirecte ale acestor tragedii. Copiii rămași orfani în urma unor astfel de crime vor fi recunoscuți drept victime directe, iar sancțiunile devin mai severe atunci când actele de violență se produc în prezența minorilor. Totodată, în cazurile de violență de gen, acțiunea penală va putea fi pornită din oficiu, fără a mai depinde de depunerea unei plângeri din partea victimei.
Chiar dacă proiectul a beneficiat de un sprijin larg, în dezbaterile parlamentare au existat și voci critice. Deputata neafiliată Raisa Enachi a susținut că există deja prevederi în Codul Penal și că introducerea unor noi circumstanțe agravante ar putea genera confuzie juridică. Ea a fost singura care a votat împotriva proiectului. În replică, inițiatoarea Alina Gorghiu a respins criticile și a apărat necesitatea noii reglementări.
Și în Senat au fost exprimate rezerve, chiar dacă proiectul a fost susținut la vot. Senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a declarat că formațiunea sa va vota în favoarea legii, invocând valorile familiei și respingerea violenței domestice, însă a apreciat că este vorba despre o suprareglementare, în condițiile în care omorul calificat există deja în legislația românească.
După votul final din Parlament, legea merge acum la președintele României pentru promulgare. Adoptarea acestui act normativ reprezintă un pas important în recunoașterea și sancționarea violenței împotriva femeilor, într-un context în care cifrele arată o realitate tot mai îngrijorătoare.
