Premierul Ilie Bolojan a confirmat miercuri, 4 martie, că proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 va fi transmis Parlamentului săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri sau joi, pentru dezbatere și adoptare. Documentul include și un pachet de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, măsură care a generat deja tensiuni și negocieri în interiorul coaliției de guvernare.
În centrul disputei se află forma ajutoarelor și numărul beneficiarilor. Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, PSD susține un set de plăți care ar urma să ajungă la aproximativ 2,8 milioane de pensionari și care să fie acordate în două tranșe. Propunerea social-democraților prevede un ajutor diferențiat, în funcție de nivelul pensiei: 1.000 de lei pentru cei cu venituri sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei, respectiv 600 de lei pentru cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei.
Pe lângă această schemă, PSD ar mai cere și extinderea sprijinului financiar către alte categorii vulnerabile, precum mamele, copiii cu dizabilități și alte grupuri aflate în risc social. Per total, impactul bugetar al acestor măsuri ar depăși 3 miliarde de lei, ceea ce pune presiune pe un buget deja construit cu marje limitate.
Ilie Bolojan a insistat însă că, în forma actuală, proiectul de buget include fonduri pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, dar a tras un semnal clar de alarmă: nu există spațiu real pentru a adăuga cheltuieli noi, fără a tăia din alte capitole importante.
„Dacă anul trecut, care nu a fost un an foarte ușor, am avut bugete de sprijin pentru pensionarii cu pensii mici de 1,7 miliarde de lei, și anul acesta am considerat că este de bun simț să susținem o astfel de măsură și aceasta este o propunere în capitolul de buget”, a declarat premierul la B1, explicând logica prin care Guvernul a păstrat continuitatea măsurilor de protecție pentru vârstnicii cu venituri reduse.
Întrebat direct dacă există banii necesari pentru această susținere, Bolojan a fost ferm: „Așa a fost calculat bugetul, ca să existe aceste fonduri.” Mesajul său a fost unul de închidere a dezbaterii pe tema finanțării ajutorului deja inclus: Guvernul și-a făcut calculele astfel încât această componentă să fie acoperită.
În schimb, atunci când discuția se mută către propuneri suplimentare, premierul a indicat limitele: orice extindere a programelor sociale dincolo de ceea ce este deja prevăzut ar însemna, practic, fie reducerea investițiilor, fie tăierea altor cheltuieli. Cu alte cuvinte, fără o sursă externă de finanțare, spațiul de manevră este extrem de mic.
„Pentru alte propuneri care vin pe linia de protecție socială, spații bugetare mari nu avem, decât dacă reducem din alte părți investiții sau reducem alte cheltuieli”, a explicat șeful Executivului, sugerând că Guvernul nu își permite să deschidă noi capitole de cheltuieli din bugetul național, fără un compromis dureros în altă parte.
Ca soluție alternativă, Ilie Bolojan a avansat ideea utilizării Fondului Social European pentru programele dedicate altor categorii sociale, mai ales acolo unde există mecanisme și linii de finanțare care pot fi activate. Premierul a punctat că există posibilități de susținere a unor programe sociale, inclusiv pe zona de copii, prin fonduri europene, ceea ce ar reduce presiunea pe bugetul de stat.
„Propunerea pe care am făcut-o este ca din Fondul Social European, pentru că avem niște posibilități de a susține diferite programe sociale pe zona de copii, de exemplu, să fie alocate fondurile, ceea ce înseamnă că ministerele Proiectelor Europene și Muncii trebuie să lucreze în sensul acesta”, a adăugat Bolojan, indicând și responsabilitatea instituțională: Ministerul Proiectelor Europene și Ministerul Muncii ar trebui să construiască rapid soluții tehnice și administrative, astfel încât aceste programe să poată fi finanțate din surse externe.
În esență, mesajul premierului delimitează două direcții clare. Prima: sprijinul pentru pensionarii cu venituri mici este deja prins în proiectul de buget și există o acoperire financiară calculată. A doua: orice extindere a măsurilor sociale, fie pentru un număr mai mare de beneficiari, fie pentru alte grupuri vulnerabile, trebuie să vină fie cu o identificare foarte clară a sursei de finanțare, fie cu o reconfigurare a priorităților bugetare, care inevitabil ar afecta investițiile sau alte capitole sensibile.
Pe fundalul acestor poziții, disputa din coaliție capătă o miză dublă: una socială, legată de modul în care sunt protejați cei mai vulnerabili într-un an bugetar complicat, și una politică, legată de cine își asumă public măsurile, cine obține creditul pentru ele și cine poartă costul deciziilor de echilibrare a bugetului.
În zilele următoare, odată cu trimiterea proiectului în Parlament, aceste negocieri vor deveni și mai vizibile. Dezbaterea nu va fi doar despre cifre, ci și despre priorități: cât din buget merge către sprijin imediat, cât către investiții pe termen lung și ce instrumente pot fi folosite, inclusiv din fonduri europene, pentru ca protecția socială să nu se transforme într-o presiune imposibil de susținut asupra bugetului național.
