Consiliera principală a premierului ungar Viktor Orban pentru politici naționale, Szili Katalin, a readus marți, 10 martie 2026, în prim-plan tema sensibilă a autonomiei Ținutului Secuiesc și a dreptului la autodeterminare al comunității secuiești, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Libertății Secuilor. În comunicatul remis agenției MTI, ea a afirmat că această zi rămâne una a „afirmării libertății și a dreptului la autodeterminare”, relansând astfel o revendicare care provoacă periodic tensiuni în relația româno-ungară.
Szili Katalin a amintit că, în fiecare an, pe 10 martie, secuii și maghiarii care se solidarizează cu ei îi comemorează pe martirii secui executați în 1854. Potrivit mesajului său, această zi nu are doar o semnificație istorică, ci și una simbolică pentru prezent, fiind prezentată ca un reper al libertății, al demnității și al luptei pentru păstrarea identității comunitare. Ea a susținut că sacrificiul martirilor amintește fiecărei generații că dreptul la autodeterminare trebuie apărat în mod constant.
Oficialul ungar a mers mai departe și a afirmat că, și în prezent, comunitatea secuiască solicită, prin mijloace democratice, respectarea drepturilor sale istorice și garantarea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc. Szili Katalin a prezentat aceste revendicări ca fiind compatibile cu valorile fundamentale europene și cu principiile referitoare la protecția comunităților naționale autohtone. Prin această formulare, Budapesta încearcă să plaseze subiectul nu doar în registrul unei revendicări etnice sau regionale, ci și în cel al dezbaterii europene privind drepturile minorităților.
În mesajul său, consiliera lui Viktor Orban a insistat că Ziua Libertății Secuilor transmite anual un mesaj clar: secuii nu renunță la limba, cultura, tradițiile, drepturile comunitare și la aspirația de autonomie care, în opinia sa, le definește identitatea. Ea a mai subliniat că la monumentul martirilor secui din Târgu Mureș, dar și în alte localități din Bazinul Carpatic și din diaspora, se adună în fiecare an cei care consideră importantă exprimarea solidarității cu această comunitate.
Szili Katalin a transmis și un mesaj politic mai larg, afirmând că sprijinul pentru aceste revendicări este exprimat de „toți cei care gândesc responsabil în cadrul națiunii noastre”. În plus, ea a susținut că Europa și-ar demonstra credibilitatea dacă ar recunoaște mai clar responsabilitatea pe care o are în protejarea drepturilor comunităților naționale autohtone și în consolidarea păcii și stabilității. În formularea sa, „cauza libertății secuiești” nu ar fi doar o problemă a secuilor, ci o „responsabilitate europeană comună”, legată de stabilitatea pe termen lung a continentului.
Declarația vine într-un context politic sensibil, deoarece tema autonomiei Ținutului Secuiesc este una care a generat de-a lungul timpului numeroase reacții în România. De fiecare dată când oficiali de la Budapesta readuc în spațiul public acest subiect, el este perceput la București ca o provocare politică și diplomatică, mai ales atunci când este formulat în termeni de autodeterminare și autonomie teritorială. Mesajul transmis acum de Szili Katalin arată că această temă rămâne activă în discursul politic al unor reprezentanți ai puterii de la Budapesta.
